Cum faci să dispară 8 milioane de euro

Foto: Otilia Argentina Negrilă a fost arestată în data de 12 august 2010, iar în data de 7 februarie 2011 a fost lăsată în libertate. A fost trimisă în judecată opt ani mai târziu.

Otilia Argentina Negrilă, director operaţiuni în cadrul Credit Europe Bank Braşov, considerată creierul cele mai mari fraude bancare din istoria recentă a României, cu un prejudiciu de peste 7 milioane de euro, scapă de închisoare.
Curtea de Apel Braşov a decis încetarea procesului penal împotriva directoarei filialei bancare ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Iniţial, Negrilă a fost condamnată de Tribunalul Braşov la 7 ani de închisoare cu executare în regim de detenţie, fiind găsită vinovată de delapidare în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave.

Ţinta, oameni bogaţi
198 de clienţi ai băncii respective au fost victimele Otiliei Negrilă care a le-a cheltuit banii din conturi după bunul plac. Pe lista celor care au rămas fără bani se află oameni de afaceri, medici, cetăţeni străini, sumele raportate ca dispărute din conturi fiind uriaşe: 13.098.401,87 lei, 4.682.690,10 euro, 658.932,31 USD şi 6475 CHF.
La un calcul aritmetic simplu: cam 40.000 de euro de la fiecare păgubit.
Ancheta în acest caz a început în 2010, atunci când banca s-a confruntat cu o lungă serie de plângeri venită din partea clienţilor care raportau dispariţia unor sume de bani din conturile personale. Ancheta internă a descoperit o fraudă uriaşă coordonată de Otilia Negrilă, în calitate de coordonator/director al Departamentului Operaţiuni al băncii. Uriaşa fraudă a fost depistată atunci când unul dintre clienţi a avut nevoie de o sumă mare de bani pentru că intenţiona să-şi cumpere un apartament în Statele Unite ale Americii. Omul a avut un şoc atunci când a aflat că nu mai are bani în cont. După acest prim client a început un tăvălug al plângerilor venite din partea altor clienţi păgubiţi.

A acţionat 7 ani fără să o bănuie nimeni!
Timp de şapte ani femeia a beneficiat de banii oamenilor, profitând de faptul că avea acces la întreaga activitate operaţională a băncii.
„În perioada 2003-19.07.2010, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a efectuat fără drept, în scopul însuşirii pentru sine sau pentru alţii, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu din fişa postului, potrivit cu care aceasta conducea şi urmărea întreaga activitate operaţională a sucursalei bancare, asigurând supervizarea tuturor operaţiunilor bancare, fiind totodată, superiorul ierarhic al funcţionarilor bancari, a efectuat operaţiuni neautorizate pe conturile deschise la bancă de către 200 clienţi. (…) a înregistrat în sistemul informatic diferite operaţiuni pe conturile deschise la bancă, neautorizate de către titularii de cont, a încheiat convenţii de depozit pe care nu le-a înregistrat la bancă şi nu a depus în casierie sumele de bani cuvenite băncii, ci şi-a însuşit aceste sume de bani, nu a înregistrat chitanţele, a eliberat extrase de cont false emise de pe calculatorul său, a iniţiat şi/sau avizat retrageri în numerar, transferurile unor sume de bani din conturile unor clienţi în conturile altora ori schimburi valutare frauduloase, utilizând parola şi codurile de acces personale alocate de către bancă, operaţiuni care au avut ca urmare crearea unui prejudiciu iniţial în suma de 17.206.536,67 RON, 428.723,79 USD, 4.148.067,29 EUR”, se arată în rechizitoriul cazului.

Procesul a început după alţi 8 ani. Ar fi lăsat impresia că nu se află în toate minţile
Directoarea de bancă a fost arestată în data de 12.08.2010 iar în data de 7.02.2011 a fost lăsată în libertate. A fost trimisă în judecată 8 ani mai târziu.
Procurorii DIICOT au mărturisit la vremea respectivă că Otilia Negrilă – considerată principala vinovată pentru jaful din interiorul băncii – ar fi lăsat impresia că nu se află în toate minţile, însă expertiza psihiatrică a relevat că directoarea de operaţiuni de la Credit Europe Bank avea discernământ când scotea banii din conturile clienţilor.
Otilia Argentina Negrilă a fost acuzată de „acces neautorizat într-un sistem informatic, fraudă informatică, fals în înscrisurisub semnătură privată, înşelăciune şi delapidare”, cazul său fiind instrumentat de procurorii Direcţiei de Investigare aInfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)Braşov.

Paguba a rămas a băncii
Pentru clienţii care au putut dovedi cu acte rulajul conturilor, banca a restituit banii. Au fost însă destule cazuri în care oamenii au reclamat că ei au avut mai mulţi bani în cont, sume nerecunoscute de bancă.
Cel mai mediatizat a fost cazul lui George Bălaşa, unul din braşovenii care au fost prădaţi de funcţionarii Credit Europe Bank până în 2010. La vremea respectivă era stabilit în SUA şi spune că a avut 1 milion de dolari în cont, înainte de „acţiunea” funcţionarilor băncii, aproximativ 1 milion de dolari, iar apoi s-a trezit cu conturile goale. Când s-a făcut public jaful, banca a plătit aproximativ 750.000 de dolari, dar restul banilor nu îi mai recunoaşte. Ani întregi a protestat, în Braşov, dar şi în capitală.
Paguba raportată iniţial a fost de aproximativ 8,4 milioane de euro, probată de procurori – 7,6 milioane de euro.
 
NU S-A GĂSIT MARE LUCRU LA PERCHEZIŢII
La percheziţii, poliţiştii n-au găsit mare lucru, oricum nu valori care să se apropie de uriaşul prejudiciu de milioane de euro. Au fost confiscate bijuteriile din aur găsit în casa femeii, dar valoarea lor este aproape nesemnificativă:
- o bucată cruce din aur galben de 14 karate, dimensiuni de 3X4 cm în greutate de 3,42 grame şi valoare de 449 lei;
– o bucată lanţ din aur galben de 18 karate cu lungimea de 63 cm în greutate de 4,33 grame şi valoare de 569 lei;
– 2 bucăţi cercei din aur galben de 14 karate în greutate de 3,09 grame şi valoare de 406 lei;
– 2 bucăţi cercei din aur galben de 14 karate cu piatră dreptunghiulară de culoare mov în greutate de 6,64 grame şi valoare de 872 lei;
– o bucată de inel damă din aur galben de 14 karate cu piatră dreptunghiulară de culoare mov în greutate de 5,53 grame şi valoare de 726 lei;
– o bucată inel damă din aur galben de 18 karate, cu piatră sferică, în greutate de 5,29 grame şi valoare de 695 lei;
– o bucată inel damă din aur galben de 14 karate, cu pietre de culoare verde şi incolore în greutate de 1,90 grame şi valoare de 249 lei;
– o bucată inel damă din aur galben de 14 karate cu pietre de culoare neagră şi incoloră în greutate de 1,79 grame şi valoare de 235 lei;
– o bucată medalion sub formă de trifoi din aur galben de 14 karate, cu pietre incolore în greutate de 2,54 grame şi valoare de 333 lei;
– o bucată inel damă din aur galben de 14 karate cu formă ondulată şi pietre incolore în greutate de 5,30 grame şi valoare de 696 lei;
– o bucată inel damă din aur galben de 14 karate, cu formă model paralel în greutate de 3,38 grame şi valoare de 444 lei; *sumele de 15.396 lei şi 140 euro), potrivit portalului instanţelor de judecată.
S-a pus sechestru pe cele două maşini aflate în proprietatea Otiliei Negrilă, una în valoare de 4.300 de euro, iar a doua de 7.000 de euro, câteva terenuri mai valoroase, dar departe şi ele să acopere prejudiciul.

Foto: Una dintre victimele delapidării.