Cum făceau maramele de borangic ştergăresele din Tărlungeni?

Un război de ţesut marame din borangic şi un darac manual pentru scărmănat lâna sunt cele două obiecte care completează expoziţia permanentă, „Patrimoniu textil”, deschisă la Muzeul de Etnografie Braşov. Aceasta prezintă principalele tehnici de prelucrare a materiilor prime folosite la realizarea textilelor utilizate în costum şi pentru decorarea interiorului tradiţional.
Potrivit reprezentanţilor Muzeului, maramele de borangic erau ţesute de către femei specializate din Purcăreni, comuna Tărlungeni, numite ştergărese. Ele primeau comenzi de la femeile de români şi ceangăi din zonă, dar mai ales de la cele din Şcheii Braşovului, marama fiind piesa de podoabă a capului purtată la sărbători, care a înlocuit în timp ştergarul alb din bumbac.
Un alt obiect care completează expoziţia este daracul manual de scărmănat lâna, compus din două subansamble: un schelet fix şi un corp mobil cu dinţi de oţel, ascuţiţi, pentru scărmănat lâna.
Prin creşterea unui mare număr de oi în varianta păstoritului transhumant, oierii din Şcheii Braşovului şi mocanii săceleni obţineau cantităţi mari de lână, pe care le prelucrau pentru nevoile proprii şi mai ales pentru vânzare. S-a dezvoltat astfel o puternică industrie casnică textilă, nelipsind din gospodărie instrumentarul tradiţional de prelucrare a lânii. Spălată la râu şi uscată la soare, lâna era scărmănată, pieptănată cu piepteni sau cu ajutorul daracului, apoi se torcea cu fusul şi furca sau la roata de tors.