Cum au făcut filmele istorie, în cele zece zile de Festival, de la Râşnov

Festivalul de Film Istoric de la Râşnov a ajuns anul acesta la cea de a şasea ediţie. Ceea ce a început timid în urmă cu şase ani, a devenit cu timpul un adevărat eveniment cultural, de mare anvergură nu doar pe plan local, ci şi pe plan naţional, dar şi internaţional. Încă din prima seară, grădina cetăţii a devenit neîncăpătoare pentru cei care au venit special să-i vadă pe cei de la „byron” în concert, dar şi să vizioneze într-un cadru inedit pelicula lui Nae Caranfil, „Closer to the moon”. „Mă bucur că prin organizarea acestui festival am reuşit să aducem în prim-plan latura culturală, care a fost uitată de mulţi şi în cele zece zile de festival am prezentat publicului producţii de excepţie, atât în Grădina Cetăţii, cât şi în cinematograful din oraşul nostru, pe care l-am scos la lumină, după ce devenise un spaţiu părăsit, aşa cum se întâmplă de fapt cu vechile cinematografe din marile oraşe”, a declarat primarul Râşnovului Adrian Veştea.
Ediţia din acest an a festivalului a celebrat împlinirea a 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial, 25 de ani de la Revoluţia din 1989 şi 30 de ani de la Olimpiada de la Los Angeles din 1984. „Acest festival este un eveniment inedit pe piaţa culturală românească, în primul rând, pentru că are o şcoală de vară, dar şi întrucât, ca la fiecare ediţie, abordăm teme importante, cum ar fi 100 de la începerea Primului Război Mondial. Cred că am fost printre puţinii care marcăm acest moment, deşi a avut o influenţă importantă în destinul nostru. Totodată, autorităţile locale din Râşnov au înţeles cât de importantă este istoria şi cultura pentru o localitate şi viitorul ei şi au susţinut în fiecare an evenimentul”, a apreciat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie, care este şi iniţiatorul şi directorul acestui festival.
Filmul lui Nae Caranfil „Closer to the Moon” a fost producţia-vedetă a festivalului, însă pe ecranul din Cetate şi de la Cinematograful Amza Pellea au rulat, în total, 40 de proiecţii. Filmul a avut premiera în luna martie a acestui an şi se inspiră din marele jaf armat din 1959, când cinci oameni au tâlhărit maşina Băncii de Stat a Republicii Populare Române. „Acest film nu este un film istoric, dar este inspirat din faptele istorice din ultimii 70 de ani. Nu este practic doar o reconstituire istorică, fiindcă mie îmi place să duc povestea în zona fanteziei, este ca un basm”, a explicat Caranfil, care a venit la eveniment alături de tatăl său, Tudor Caranfil, care a jucat chiar un rol în acest film.

Şcoala de Vară, coloana vertebrală a Festivalului

Cursanţii şcolii de vară au avut parte de o serie de prelegeri susţinute de oameni de valoarea, care au abordat cele trei teme principale ale ediţiei din acest an a FFIR. Printre cei care au abordat într-un mod interesant şi accesibil tema Primului Război Mondial s-au numărat istoricii Georgeta Filiti, Adrian Cioroianu şi Petre Otu, acesta din urmă discutând despre generaţia pierdută în acea vreme. Şi istoricul Horia Şerbănescu şi diplomatul Theodor Paleologu au vorbit despre evenimentele istorice dintre 1914 – 1918, care sunt încă dramatice şi tulburătoare, din cauza proporţiilor uriaşe ale masacrelor ce au avut loc în acei ani.
După cum a precizat Mihai Dragomir, coordonatorul festivalului, în 2011, s-a conturat „coloana vertebrală” a Festivalului, pentru că atunci s-a pus în practică ideea acestei „Şcoli de Vară”. Ediţia de anul acesta a confirmat faptul că Şcoala de Vară este coloana vertebrală a Festivalului şi că în funcţie de programul său se stabilesc temele de discuţie şi se aleg filmele. Pe lângă 15 studenţi români, a fost pentru prima dată când au participat şi 20 de studenţi basarabeni, veniţi la invitaţia ICR. „În 2011, nu a fost o Şcoală de Vară propriu-zisă, ci am avut câţiva lectori invitaţi, dar a mers foarte bine şi am zis că trebuie să extindem acest concept. De la an, la an, ne-am extins şi totul a mers mai bine. Există în fiecare an o dezbatere aprinsă în legătură cu tema Festivalului. Pentru că vrem o temă care să aibă relevanţă pentru România, dar nu numai pentru România. Iar istoria este, din păcate sau din fericire, extrem de ofertantă ca subiecte“, a explicat Mihai Dragomir.

Expoziţii şi proiecţii inedite
Pe tot parcursul festivalului, iubitorilor de istorie le-au fost pregătite şi trei expoziţii inedite: „Corneliu Coposu, un învingător”, „Transnistria: temniţa limbii române“ şi „Centenarul Marelui Război 1914 – 1918”. Totodată, şi peliculele care au rulat atât în cinematograf, cât şi în Cetate, au fost pe măsură. Printre producţiile care au fost proiectate la Festivalul de Film Istoric se numără documentarele „Ultima redută”, regizat de Nicholas Dimăncescu, „În spatele cortinei” de Bogdan Mustaţă şi „Premier Noël dans les tranchées”, în regia lui Michael Gaumnitz, „Une promesse”, cel mai recent film al regizorului francez Patrice Leconte, excepţionalul „La grande illusion” a lui Jean Renoir, drama „La France” semnată de Serge Bozon, „Die Männer der Emden”, regizat de Berengar Pfahl şi „Walesa: Man of Hope”, în regia lui Andrzej Wajda.

Viitorul teatru de război şi instabilitatea Uniunii Europene
În cadrul Şcolii de Vară de la Râşnov Sergiu Celac, Alexandru Grumaz şi Mihai Croitor au vorbit despre „Evenimentele din Piaţa Tiananmen: origini şi evoluţii”, încercând, totodată, să explice dacă va deveni Asia viitorul teatru de război de interes pentru toate marele state din lume. Pentru Grumaz, fost consul al României în China, geopolitica nu înseamnă doar Europa şi America, ci şi China şi Asia, considerând China este o mare necunoscută. Acesta este de părere că unele dintre motivele studenţilor de a protesta în Piaţa Tiananmen a fost lipsa locurilor de muncă. Istoricii estimează că din marea masă a studenţilor veniţi de la 40 de universităţi în 1989 la Bejing în Piaţa Tiananmen au fost ucişi peste 3000. Şi totuşi, chiar dacă a existat o asemenea Revoluţie, în ziua de azi, în China, internetul este cenzurat.

Cât de important este viitorul NATO în contextul unei noi „ordini mondiale”

Prelegerea „Sfârşitul vacanţei. Către o nouă ordine mondială” susţinută de Iulian Fota, Sorin Ducaru şi Dan Dungaciu, în cadrul Festivalului, a atras un public numeros în Cinematograful râşnovean. Sorin Ducaru, care este numărul III în NATO, cea mai puternică structură militară de pe mapamond, a precizat că România nu a avut o vacanţă strategică propriu-zisă, din punct de vedere militar. Este doar un punct de inflexiune în politica externă a României. Al doilea mare moment al evoluţiei NATO este extinderea sa în `97 şi 2004, iar un al treilea moment, după ambasador, îl reprezintă crearea unei reţele de parteneriate precum cel cu Japonia sau cu Noua Zeelandă. În 2010, la Lisabona a fost lărgită aria de obiective NATO cu încă două: securitatea prin cooperare şi managementul crizelor. NATO a pus mare accent şi pe ameninţările viitorului. În prezent, consideră ambasadorul, are loc o mare dezbatere despre evenimentele din Ucraina: au fost acestea o surpriză pentru Occident? Sau statele vestice se aşteptau la un asemenea conflict în Ucraina? În curând va avea loc un nou summit al NATO şi se preconizează o schimbare majoră în agenda Alianţei Nord Atlantice în special în ceea ce priveşte priorităţile şi responsabilităţii sale. În momentul de faţă, punctul 1 pe agendă este asigurarea securităţii aliaţilor de pe frontiera estică a NATO. Au fost luate deja câteva măsuri în această direcţie prin trimiterea unor avioane care să survoleze spaţiul statelor aliate.
Alianţa Nord- Atlantică este bazată pe principiul solidarităţii active, ceea ce în concepţia ambasadorului Ducar înseamnă că fiecare societate trebuie să investească în acest proiect.
Toţi cei trei care au susţinut prelegerile pe această temă au argumentat importanţa viitorului NATO amintind de fapt interesele Rusiei, iar pe noi românii, ar trebui să ne intereseze acest lucru. Dacă există un avantaj, o consecinţă pozitivă a conflictului din Ucraina atunci, acela este revigorarea NATO, care a intrat într-o oarecare vacanţă până nu demult.

Foto: De la lună nou, la lună plină. Dacă festivalul a început cu filmul „Closer tot the Moon”, s-a încheiat pe lună plină cu concertul „Shoot the Moon” al britanicului The Flamenco Thief

Foto: Geamăna Tripping a oferit un spectacol de proiecţii de fotografii şi improvizaţie live. Fotografiile au expus imagini cu ceea ce a mai rămas din Geamăna, satul distrus de exploatarea de cupru de la Roşia Poieni

Foto: Păstrându-şi, de-a lungul timpului, atât componenţa cât şi stilul, Celelalte Cuvinte a devenit o trupă-legendă a rockului românesc, care a scris o pagină de istorie şi la Râşnov

Foto: Liviu Tofan, jurnalist şi cercetător al evenimentelo din timpul Războiului Rece a vorbit în cadrul Şcolii de Vară despre despre Radio Europa Liberă , care a fost un factor esenţial al prăbuşirii comunismului

Foto: Printre invitaţi s-au numărat şi sportivi de seamă, precum Ivan Patzaichin si Valeria Răcilă, care au vorbit despre participarea lor la Olimpiada din 1984

Foto: Diplomatul şi jurnalistul Server Voinescu a vorbit despre Ronald Reagan, care a fost „omul potrivit la locul potrivit, la timpul potrivit”

Foto: Ioan Gyuri Pascu a făcut o „(în)cântare pentru clasa muncitoare ”, la Râşnov

Foto: Fanfara Militară Libaneză a încântat publicul cu o serie de piese, dar şi cu faimoasa canţonetă napoletană „O sole mio”