Cum ar putea rezolva Braşovul criza locurilor de parcare?

Edilii braşoveni au întocmit un studiu de oportunitate pentru delegarea serviciului de administrare a parcărilor publice, ale cărui concluzii au fost analizate de revista de business Forward Braşov.

Se cheltuieşte mai mult pe întreţinerea parcărilor
Pentru anul 2020, veniturile încasate de primărie din parcările publice stradale au fost de 1.940.313 lei (total încasări 10.607.596 lei). În acelaşi an, numai cheltuielile cu marcaje şi indicatoare rutiere pentru parcări au reprezentat aproape jumătate din aceste venituri. În anul 2021, aceste cheltuieli au ajuns chiar la 1.045.192 lei fără TVA, aproape cât încasările Primăriei din exploatarea parcărilor pe anul 2020. Raportat la cele 2.475 de locuri concesionate (până la finalul anului 2020), fiecare loc de parcare a generat mai puţin de 4,4 lei/zi, potrivit acestei analize.
În comparaţie, municipiul Cluj-Napoca încasează în total peste 18 milioane lei pe an, din care aproximativ 10 milioane lei sunt folosiţi pentru investiţii, preponderent construcţia de parcări multietajate. Deşi Braşovul se află pe locul 2 naţional în ceea ce priveşte numărul de locuri de parcare publice (rezidenţiale şi public cu tarifare orară) în ceea ce priveşte veniturile acesta se clasează abia pe locul 7. Astfel, un loc de parcare din Braşov a produs în medie aproape de cinci ori mai puţini bani pe an decât unul din Cluj-Napoca, respectiv doar 117,59 lei/an.

Ridicările şi blocatoarele, o necesitate
Pentru o mai bună impunere a disciplinei de parcare şi de plată, aceştia le mai recomandă edililor şi achiziţia unor utilaje care să se ocupe de ridicarea maşinilor parcate neregulamentar sau a celor care nu au plata efectuată, precum şi a unor sisteme de blocare a roţilor autovehiculelor, în cazul celor care au mai multe amenzi neplătite, astfel încât să fie determinaţi să îşi achite creanţele.
În plus, se impune elaborarea unor de Studii de Fezabilitate pentru spaţiile de parcare noi, în fiecare cartier, pentru rezidenţi şi pentru vehicule de transport marfă şi/sau persoane. Specialiştii au identificat şi câteva terenuri unde ar putea fi amenajate astfel de parcări.
În prezent, sunt 42.657 de locuri rezidenţiale de parcare, din care aproximativ 3.000 nu sunt contractate, 1.626 fiind atribuite persoanelor juridice şi restul persoanelor fizice. 10% dintre acestea locuri ar trebui rezervate pentru vizitatori, mai menţionează autorii studiului.
Locurile rezervate pentru instituţii ar trebui să devină publice în anumite intervale orare
În urma auditului asupra spaţiilor de parcare, specialiştii au constatat că sunt unele instituţii publice care au „parcări private” şi în care accesul este restricţionat cu barieră sau poartă. În urma inventarului efectuat în perioada octombrie 2021 – ianuarie 2022, au fost identificate 3.294 de astfel de locuri de parcare, din care 2.400 sunt la Universitate. „Propunerea noastră este de a pune la dispoziţia instituţiei respective locurile de parcare rezervate şi/sau utilizate strict necesare pentru flota proprie şi angajaţii cu nevoi speciale, cu titlu gratuit sau contra cost. Pe timpul zilei, capacitatea de parcare nerezervată poate fi accesată şi utilizată pe timp limitat, contra cost (cu sau fără perioadă de graţie) de către vizitatori, cetăţeni şi contribuabili pentru staţionare şi/sau parcare. De asemenea, propunem ca pe timpul nopţii şi în zilele legal nelucrătoare aceste locuri de parcare nerezervate să fie valorificate ca şi locuri rezidenţiale de parcare”, recomandă autorii studiului.

Parcări de reşedinţă pe timp de noapte, la mall
Un stoc important de parcări la poalele Tâmpei este cel al centrelor comerciale, peste 10.000. „Cea mai mare parte a acestora e localizată la periferie (DN1 – zona Selgros / Carrefour /Metro şi DN73). Doar AFI Mall are o poziţie mai centrală, deservind practic toţi generatorii de trafic din apropiere. După deschiderea parcării de peste 900 de locuri cererea pentru locurile de parcare pe strada Nicolae Titulescu a scăzut semnificativ. Un caz aparte este reprezentat şi de centrele comerciale de dimensiuni medii din reţelele Lidl, Kaufland sau Penny, care beneficiază de un stoc important de parcări şi sunt amplasate de regulă în cartierele rezidenţiale cu o densitate mare a populaţiei. Parcările marilor centre comerciale sunt utilizate intens în cursul zilei, noaptea rămân în mare parte goale. Importanţa lor este însă foarte mare în cartierele dense de locuinţe colective unde presiunea pe locurile de parcare este foarte mare. În aceste zone, deschiderea parcărilor către rezidenţi pe parcursul nopţii ar putea reduce presiunea pe stocul existent de parcări”, este soluţia propusă de către specialişti pentru a rezolva parţial criza locurilor de parcare de reşedinţă.
Totodată, din cauza lipsei de parcări, în zonele de blocuri, maşinile sunt staţionate pe stradă sau pe trotuare. „Pentru ameliorarea acestei situaţii şi pentru valorificarea eficientă a domeniului public, propunem ca în perioada 2023-2024 să se amenajeze toate locurile de parcare stradale posibile, începând cu străzile cu sens unic, inclusiv în zonele de case. Primul pas este de a le delimita şi amenaja prin trasarea cu vopsea de culoare albastră şi numerotarea locurilor de parcare”, au explicat specialiştii.

Soluţii şi pentru turişti
 În ceea ce priveşte afluxul de maşini ale turiştilor, specialiştii au propus amenajarea unor parcări de tip „park & walk”, situate la marginea zonei centrale. Acestea au ca principal rol transferul de la deplasarea cu autoturismul către mersul pe jos, dar mai ales pe parcursul nopţii îşi păstrează şi rolul de parcare rezidenţială sau pentru turişti. De exemplu, unităţile de cazare din centrul Clujului oferă un loc de parcare gratuit în parcarea multietajată de la Sala Polivalentă aflată la marginea zonei centrale. În acest fel turiştii sosiţi pot parca pe termen scurt în apropierea unităţii de cazare (până la mutarea bagajelor), urmând să lase apoi autoturismul într-o parcare multietajată mai îndepărtată.

ŢINTE PROPUSE PÂNĂ ÎN 2035
- 6 milioane de venituri anuale din parcare reinvestite;
- 10% din parcările publice (destinaţie şi rezidenţiale) se află în parcări multietajate;
- Serviciu de parcări digitalizat în totalitate;
10 parcări de transfer amenajate la marginea centrului şi la principalele porţi de intrare în oraş;
- 10% din parcările publice (destinaţie şi rezidenţiale) se află în parcări multietajate;
- 0 parcări în spic sau perpendiculare pe artere de categoria I şi II;
- 30.000.000 lei încasări anuale din parcare, reinvestite în proiecte de mobilitate urbană;
- Pe mai puţin de 5% din străzi să se mai parcheze neregualemntar (pe prima bandă sau pe trotuar).

(BizBraşov.ro)