Cum ar fi arătat judeţul Braşov după „legea UDMR”

După apariţia „crizei Grindeanu”, care a renunţat să îşi dea demisia, iar PSD depus la Parlament moţiunea de cenzură împotriva a ce a mai rămas din propriul Executiv (un premier, un ministru, un secretar general al Guvernului), social-democraţii au început negocierile cu partidele parlamentare, pentru a-şi asigura voturile necesare demiterii guvernului. În aceste condiţii, liderul PSD, Liviu Dragnea, a început discuţiile cu „formaţiunea politică arbitru”, respectiv UDMR, care, nu de puţine ori în istoria postdecembristă a României a înclinat balanţa într-o parte sau alta. Ca de fiecare dată, UDMR a încercat să îşi vândă scump pielea, iar de data aceasta revendicările principale au fost instituirea zilei de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România şi coborârea de la 20%  la 10% a pragului impus pentru folosirea limbii materne în administraţia locală.

Funcţionari
Mai exact, UDMR a depus un proiect de lege care prevedea că „în unităţile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor care şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia folosirea limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”.

Steaguri
Alte două articole de amendare a Legii administraţiei publice locale la cererea UDMR aduceau şi ele modificări esenţiale. Primul se referă la unităţile administrativ-teritoriale în care minoritarii au o pondere de peste 10% şi prevede că autorităţile administraţiei publice locale „pot adopta şi folosi, alături de însemnele oficiale ale României şi ale unităţii administrativ-teritoriale respective şi alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală şi economică a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale”.

Şi limbi străine pe clădirile statutului
Al doilea articol prevedea că autorităţile publice locale şi entităţile din subordinea lor „au dreptul de a inscripţiona clădirile şi anexele clădirilor aflate în administrare (...) în limba minorităţii naţionale în cauză, conform tradiţiei locului şi a specificului limbii minoritare”.

Ceasul al 13-lea
Social-democraţii le-au cerut reprezentanţilor UDMR „să mai lase din procent”, oferta lor fiind 15%, dar conducerea formaţiunii care reprezintă interesele maghiarilor în ţara noastră nu au fost de acord. Cum cele două părţi „nu s-au înţeles la procente”, iar actul normativ care prevedea instituirea zilei de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România nu a mai ajuns în plen, negocierile au eşuat marţi, iar liderii UDMR au anunţat că nu vor participa miercuri la votul moţiunii de cenzură.

În ce localităţi sunt peste 10% maghiari
Dacă actele normative amintite ar fi fost aprobate, prefectura şi primăriile ar fi trebuit să ia măsuri pentru a respecta legislaţia. Astfel, conform datelor de la ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor, respectiv cel din 2011, în judeţul Braşov sunt două grupuri etnice care, în anumite localităţi depăşesc 10% din numărul total al populaţiei, respectiv maghiarii şi romii, iar pentru aceştia ar fi trebuit să existe funcţionari „speciali”.  
Astfel, Conform datelor statistice, în judeţul Braşov sunt 2 oraşe în care numărul maghiarilor trece de pragul de 10%. Astfel, în municipiul Săcele s-au declarat maghiari 20,16% dintre locuitori, iar în Rupea aceştia reprezintă 18,50% din populaţia totală. În ceea ce priveşte localităţile din mediul rural, la ultimul recensământ, în 14 dintre cele 48 de comune s-au înregistrat mai mult de 10% maghiari, respectiv în Apaţa (34,49%), Budila (16,18%), Caţa (30,49%), Crisbav (15,13%), Hălchiu (16,10%), Hoghiz (26,75%), Homorod (28,47%), Jibert (14,84%), Ormeniş (38,31%), Racoş (52,19%), Şercaia (10,31%), Tărlungeni (27,42%), Teliu (19,53%), Ticuşu (12,11%).

15 primării care ar fi trebuit să aibă vorbitori de romani
Dacă se aplica actul normativ amintit, în 15 comune ar trebui ca la nivelul primăriilor să existe angajaţi vorbitori de limbă romă, având în vedere că procentul locuitorilor acestei etnii este mai mare de 10%, respectiv Apaţa (17,20%), Augustin (49,19%), Buneşti (25,20%), Caţa (21,88%), Cincu (10,84%), Comăna (18,60%), Homorod (18,02%), Jibert (12,18%), Măieruş (38,97%), Ormeniş (41,95%), Racoş (20,41%), Tărlungeni (28,88%), Teliu (17,51%), Ticuşu (18,94%), Viştea (11,01%).
Săcele cu celebrul Gârcini nu apare în clasament...

Şi maghiară, şi romani, şi română…
Potrivit statisticilor, în 9 comune din judeţ, respectiv Apaţa, Caţa, Homorod, Jibert, Ormeniş, Racoş, Tărlungeni, Teliu, Ticuşu, atât maghiarii, cât şi romii trec de pragul de 10%. Practic, dacă PSD şi UDMR s-ar fi înţeles asupra procentului de 10%, instituţiile publice din aceste localităţi ar trebui să se asigure că au funcţionari care să vorbească limbile a două minorităţi respectiv maghiara şi romani.