Cum a început anul alegerilor

Începutul anului electoral 2024, cu patru rânduri de alegeri, arată diferenţe majore între datele furnizate de institutele de sondare. Singura constantă sunt social-democraţii, care conduc însă cursa procentelor cu aproximativ 30% în sondajele publicate de la începutul anului.
În contextul în care fiecare partid îşi face calculele pentru cele patru rânduri de alegeri de anul acesta (europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale), în ultima lună au fost publicate nu mai puţin de trei sondaje, toate plasându-i pe social-democraţi pe primul loc. Datele diferă însă în cazul celui de-al doilea loc, în funcţie de firma de sondare şi de cine a comandat cercetarea sociologică.

Constant pe primul loc
Potrivit unui sondaj realizat la comanda PNL, liberalii (20%) şi social-democraţii (30%) reuşesc să obţină împreună 50% din voturi la următoarele alegeri europarlamentare, acest scrutin urmând a influenţa strategiile ulterioare ale partidelor. Sondajul, realizat pe un eşantion de 1.000 de subiecţi, la nivel naţional, plasează pe următoarele locuri AUR, cu 18%, în uşoară scădere după ultimele scandaluri, şi USR, cu 14%. O proporţie de 6% ar vota formaţiunea SOS, fondată de senatoarea Diana Şoşoacă, urmând UDMR, cu 5%.
Un alt sondaj, realizat la comanda USR, la nivelul municipiului Bucureşti, plasează formaţiunea condusă de Cătălin Drulă pe locul doi la alegerile europarlamentare, cu 26,5%, imediat după PSD, care ar obţine 33,7%.
Potrivit sondajului realizat de Ipsos, în perioada 1.11-18.12, pe un eşantion de 5.400 de persoane, PNL s-ar clasa pe locul trei, cu 16%, urmat de AUR, cu 10%.

Procent-surpriză
Ultimul sondaj, realizat de Sociopol în perioada 8-17 ianuarie, pe un eşantion de aproximativ 1.000 de persoane, plasează, în intenţiile de vot pentru europarlamentare, PSD la 29%, AUR la 23%, urmat de PNL, cu 17%.
Alianţa USR, PMP şi FD ar lua 13 procente, UDMR – numai 5%, iar Diana Şoşoacă – 3%.
Sociopol este deţinut de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al premierului în perioada în care funcţia era deţinută de actualul lider Pro România Victor Ponta. Totodată, Palada este un apropiat al şefului AUR, George Simion.

Cât de mult contează  
Sociologul Alfred Bulai a punctat că procentele pot să difere foarte mult în funcţie de eşantion, la fel ca în cazul alegerilor, unde rezultatele sunt influenţate de prezenţa la urnele de vot.
„Tehnic, lucrurile sunt destul de simple, toate sondajele dau PSD pe primul loc, că asta este de nişte ani buni. Nu sunt altceva decât termometre, nu măsoară nimic substanţial. (…) Acum, da, teoretic, în România, pe locul doi avem două partide care contează în prezent, este vorba de AUR şi PNL, care în sondajele ce s-au făcut sunt la distanţă mare faţă de PSD, dar care sunt în apropiere. Sigur, PNL a mai urcat când şi când, şi AUR, la fel“, a spus Alfred Bulai, explicând că „celelalte partide, în general, cele care sunt neparlamentare, sunt în zona de sub, la limită“.
Sociologul a mai subliniat că în general partidele îşi fac sondaje pentru a vedea ce politici fac şi cum îşi pregătesc campania.
„Cred că sondajele sunt relevante tot timpul, cu nişte nuanţe pe care este bine să le avem toţi în vedere. (...) Trebuie luat în seamă, de exemplu, cine l-a făcut. Din păcate, au apărut sondaje de la firme care nu au niciun fel de recunoaştere în zona asta, a pieţei de sondare a opiniei publice, cu site-uri dubioase“, a explicat analistul George Jiglău.
Analistul a mai punctat că relevanţa sondajelor trebuie interpretată şi din prisma alegerilor care urmează. „Nu prea au cum să ia în calcul prezenţa la vot, şi asta are impact destul de mare asupra rezultatului alegerilor. (…) De multe ori, atunci când sondajele sunt contrazise dintr-o perspectivă sau alta, se spune că sondajele au greşit. Nu au greşit neapărat, doar că alegerile sunt un lucru şi sondajele de opinie sunt altceva“, a mai spus George Jiglău, arătând că, în timp ce locul întâi este luat de PSD, „este de aşteptat ca pe locul doi să vină AUR“, din cauza prezenţei în general mai scăzute la europarlamentare, dar şi a valului ascendent pe care se situează în ultimul timp partidele cu un discurs critic la adresa instituţiilor europene.