Cum a devenit Meleşcanu candidat

Anunţul privind candidatura şefului SIE Teodor Meleşcanu la alegerile prezidenţiale a venit ca o surpriză, cu doar câteva zile înaintea termenului de depunere a semnăturilor necesare, pe 22 septembrie, când şi-a dat şi demisia. Deşi s-a înregistrat ca fiind candidat independent, Meleşcanu a avut în spate o serie de fundaţii, de sindicate, conduse de colonelul Mircea Dogaru, dar şi sprijinul Partidului Dreptăţii Sociale. Un partid pe care au ajuns să şi-l asume două persoane, Ion Sasu şi Traian Rece (foto), arată Gândul. Fostul senator PSD Traian Rece, care se autointitulează preşedintele interimar al PDS, susţine ca prima discutie cu fostul sef SIE despre candidatura a avut loc acum circa trei luni, acasă la Meleşcanu. Ieri a anunţat că va retrage semnăturile strânse pentru el şi că îi va cere 200.000 de euro, banii firmelor sale pe care i-ar fi cheltuit cu strângerea semnăturilor, 150.000 la număr. „Nu poate să intre într-o campanie minţind o ţară întreagă şi aruncându-ne pe noi la lada de gunoi. 200.000 de euro am cheltuit din banii mei. Am trimis la BEC contestaţie pentru că această ascensiune fulminantă şi acea declaraţie ne-au terminat. Nu ne venea să credem. Deşi aveam informaţii că dânsul joacă întotdeauna la două capete”, a mai spus, nervos, Rece, la B1 Tv. Telenovela continuă  însă cu un comunicat de presă din partea PDS, prin care adevăratul preşedinte, Ion Sasu, îl reneagă pe Traian Rece, spunând că nu are nicio calitate pentru a vorbi în numele partidului. 

Traian Rece a fost senator PSD, în perioada 2000-2004, când a fost trimis şi în judecată sub acuzaţia de complicitate la delapidare, potrivit Mediafax. La vremea respectivă, pe când era administratorul firmei SC Club 21 Perfect SRL, cu sprijinul unor funcţionari ai Administraţiei Financiare, ar fi încasat ilegal sume foarte mari de bani din rambursări ilegale de TVA. Prin acest lucru s-ar fi ajuns la un prejudiciu de nouă miliarde lei. De altfel, în 2004, s-a cerut şi ridicarea imunităţii parlamentare a lui Traian Rece, însă ministrul Justiţiei de atunci, Rodica Stănoiu, a renunţat la cerere. În final, Traian Rece a scăpat de condamnare.