Cultura scrisă în pericol

Foto: PROTESTE ŞI PE PLAN LOCAL. Luni, 21 august, la Braşov a avut loc un protest comun al instituţiilor de cultură, tot ca un semn de alarmă vizavi de intenţiile celor care ne conduc.

Consiliul Director al Asociaţiei Editorilor din România (AER) îşi exprimă îngrijorarea că măsurile discutate public în această perioadă vor avea un impact nefast asupra culturii şi, în special, asupra culturii scrise.
Lanţul valoric al cărţii, din care fac parte autorii, editorii, librarii şi bibliotecarii, se află de mulţi ani la limita supravieţuirii, astfel că orice măsură care afectează unul dintre actori îi poate dezechilibra, pe termen mediu, pe toţi ceilalţi.
Asociaţia se referă în primul rând, la posibila modificare a nivelului TVA pentru cărţi, ziare şi manuale şcolare, aflat în prezent în media statelor Uniunii Europene, în condiţiile în care România este cea mai mică piaţă de carte pe cap de locuitor din UE. Orice creştere a nivelului TVA pentru carte va gripa şi mai puternic lanţul de distribuţie, arieratele fiind deja în creştere, şi va creşte riscul de insolvenţe şi de falimente în acest sector.
Totodată, măsurile fiscale care vizează profesiile liberale vor avea un impact negativ în ceea ce priveşte activitatea traducătorilor, şi aşa plătiţi sub nivelul omologilor din alte ţări, din cauza tirajelor modeste pe care le au titlurile respective pe piaţa românească.
„Subliniem apăsat lipsa oricărei măsuri de sprijin pentru deschiderea şi funcţionarea librăriilor fizice, ceea ce penalizează orice iniţiativă în domeniu şi afectează distribuţia de carte. România nu este nici pe departe un paradis al culturii scrise, pentru că măsurile de sprijin, prezente în legislaţia naţională sau cele de stimulare, aplicate la nivel european, nu sunt transpuse în realitate. Avem în vedere, în special, nerespectarea legii bibliotecilor (nr. 334/2002), care prevede, la articolul 40, alineatul 12, reînnoirea anuală a stocului de carte al oricărei biblioteci cu câte cincizeci de cărţi («documente») la mia de locuitori. Conform Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice (ANBPR), în 2019, Statul român, care gestionează bibliotecile publice din România, a ratat cu peste 82% acest obiectiv minimal, prin nealocarea de fonduri suficiente. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care AER a cerut deja, prin Pactul pentru Lectură, lansat pe 15 februarie, respectarea integrală a acestei legi. În condiţiile creşterii costurilor cu hârtia şi tiparul, care au crescut preţurile de vânzare ale cărţilor, este evidentă importanţa bibliotecilor pentru protecţia socială, prin misiunea lor de înlesnire a accesului la cultura scrisă pentru categoriile vulnerabile, în principal”, transmite Consiliul Director al Asociaţiei Editorilor din România.
Desfiinţarea posturilor de bibliotecar neocupate reprezintă o altă lovitură pentru acest domeniu, mai arată sursa citată: „Schema de funcţionare a bibliotecilor este incompletă din cauza condiţiilor de salarizare foarte proaste, precum şi a lipsei dotărilor, care îndepărtează tinerii de această profesie. Soluţia evidentă este, din punctul nostru de vedere, modificarea remuneraţiei şi a condiţiilor de desfăşurare a profesiei, nicidecum desfiinţarea posturilor”.
Centralizarea forţată a instituţiilor de cultură, inclusiv a bibliotecilor, sub pretextul eficientizării cheltuirii fondurilor, este un alt motiv de îngrijorare: bugetul de stat nu are de suferit din cauza vreunei pretinse hemoragii financiare din sectorul culturii scrise, deci şi estimatele economii ce vor fi realizate cu acest prilej vor avea valori neglijabile. Ce se va obţine, în schimb, este o dezechilibrare pe termen lung al sectorului cultural, inclusiv în ce priveşte atractivitatea la angajare. „Ne alăturăm, de aceea, şi semnalelor de alarmă trase de sindicatul Culturalia cu privire la pericolul renunţării la direcţiile judeţene de cultură, care poate avea un efect nociv asupra protecţiei clădirilor de patrimoniu şi ariilor protejate. Sugerăm decidenţilor politici să încerce recuperarea deficitului bugetar din alte părţi ale economiei, în afara sectorului cultural, şi să se concentreze pe respectarea legilor incidente, precum şi pe construirea unui plan de carieră predictibil şi atrăgător pentru principalele meserii din lanţul valoric al cărţii”, transmite Consiliul Director al Asociaţiei Editorilor din România.