Cui i-e frică de CMID? Pozele de la Alba, trimise la Prejmer: nu este o „groapă de gunoi”, e fabrică

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), braşoveanul George Gârbacea, a transmis un mesaj pentru braşoveni, avertismentul lui fiind că „gestionarea inteligentă a deşeurilor nu este un moft, este o necesitate stringentă”. Șeful Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Braşov a fost prezent săptămâna trecută la inaugurarea unui Centru de Management Integrat al Deşeurilor - CMID în judeţul Alba, de care s-a arătat foarte impresionat.  
„La nivel de judeţ şi de ţară, nu ne mai putem permite nepăsare faţă de mediul înconjurător. Gestionarea inteligentă a deşeurilor nu este un moft, este o necesitate stringentă. Un mediu curat înseamnă un mediu sănătos pentru noi toţi. Sprijin realizarea proiectului în judeţul nostru, înţeleg importanţa lui pentru braşoveni şi am fost plăcut impresionat de proiectul de la Alba. Judeţul Braşov are nevoie de dezvoltare, iar grija faţă de mediu şi faţă de calitatea vieţii braşovenilor trebuiesc să fie prioritare”,  a declarat Gârbacea.
Reprezentantul agenţiei menţionat că „la Alba, CMID-ul care a fost inaugurat în 28 aprilie, beneficiază de cele mai sigure şi noi tehnologii. Vă trimit fotografiile acestea, un CMID nu este o «groapă de gunoi» ci o fabrică. Beneficiile construirii acestui centru sunt majore, iar impactul este unul pozitiv pentru întreaga comunitate”.   

Și Consiliul Judeţean Braşov a explicat ce se va întâmpla la Prejmer
După ce a fost anunţat ca posibil amplasament pentru Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) un teren de pe teritoriul Prejmerului, locuitorii comunei au început să fie îngrijoraţi, temerea lor fiind că va fi vorba de o groapă de gunoi în care să fie aduse deşeurile din judeţul nostru. Nu se va pune problema unui depozit de deşeuri, care să atragă păsările sau alte animale sălbatice şi nicio sursă de mirosuri neplăcute, a dat asigurări vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan. În realitate, un astfel de centru este „o fabrică” cu hale acoperite, iar deşeurile nu vor sta în aer liber. Realizarea CMID reprezintă investiţia principală a Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor (SMID), pentru care administraţia judeţeană va depune o cerere de finanţare europeană prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) în valoare de aproximativ 100 milioane de euro.

„Temerile sunt de înţeles”, dar: nu miroase, nu atrage păsări şi şobolani
„Temerile exprimate de unii cetăţeni potrivit cărora CMID va emana miros, va atrage păsările sau alte animale, sunt fireşti şi de înţeles, însă tehnologia de care va beneficia acest centru este una de ultimă generaţie, care minimizează drastic orice fel de producere de noxe, iar la faţa locului deşeurile nu vor fi depozitate pentru a atrage păsări în zona CMID. Deşeurile tratate care trec prin CMID pentru a fi ulterior duse la depozitare, vor fi inerte, astfel că nu vor putea atrage păsările sau animalele, deoarece nu vor constitui sursă de hrană şi nu produc procese biologice. Tocmai de aceea, nici nu vor degaja mirosuri”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan.

Astfel de centre mai sunt şi în alte localităţi din ţară şi nicăieri nu a apărut o „criză a mirosurilor”
Reprezentantul administraţiei judeţene braşovene mers la mai multe astfel de centre din ţară şi, a explicat el, niciunul dintre ele nu era sursă de mirosuri neplăcute, chiar dacă unele erau la mai puţin de 3 kilometri distanţă de localităţi.  

Nu va fi un nici măcar depozit de deşeuri temporar
Szenner Zoltan a menţionat că Centrul de Management Integrat al Deşeurilor Braşov nu va fi un nici măcar depozit de deşeuri temporar. Autospecialele vor aduce deşeurile şi procesul tehnologic va începe din momentul descărcării acestora, astfel încât depozitarea - chiar şi pentru un timp limitat - a deşeurilor este practic exclusă.
Practic, CMID va fi o fabrică în cel mai strict sens al cuvântului, cu fluxuri de producţie care vor asigura sortarea, prelucrarea şi tratarea deşeurilor în vederea reciclării. Toate acestea, pentru ca judeţul Braşov să respecte normativele europene în ceea ce priveşte colectarea, prelucrarea, valorificarea şi depozitarea deşeurilor şi să atingă ţinta pe care UE a fixat-o ţării noastre în acest domeniu, fără de care fiecare român va fi obligat să suporte costul penalităţilor impuse de procedura de infringement.

Tehnologie de ultimă generaţie şi legislaţie respectată „la sânge”
„Esenţial este faptul că toate procesele, conform Studiului de fezabilitate aflat în lucru, se vor desfăşura în hale închise, inclusiv compostarea, care se va face în tunele speciale. Nicio activitate nu urmează să se realizeze în aer liber şi niciun proces tehnologic nu va afecta calitatea aerului, a apelor de suprafaţă sau a pânzei freatice din amplasament. O garanţie puternică în acest sens o reprezintă tehnologia de ultimă oră care va fi utilizată în construirea CMID, dar şi echipamentele cu care va fi dotat. În afară de activitatea de tratare a deşeurilor, în cadrul CMID va funcţiona şi o staţie de epurare cu osmoză inversă pentru tratarea apelor uzate. Sunt fonduri europene nerambursabile totalizând aproximativ 100 de milioane de euro, pe care  Consiliul Judeţean Braşov, le va accesa pentru realizarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) şi cea mai mare parte a acestor bani va fi destinată construirii şi punerii în funcţiune a CMID. Investiţia va fi realizată cu avizul instituţiilor de mediu şi într-un mod transparent, astfel încât organizaţiile de mediu şi orice persoană interesată să poată avea acces la informaţiile din proiectul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) şi la modul cum acesta este realizat”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, care a menţionat şi faptul că va exista un dialog permanent cu comunitatea şi o informare clară, odată cu fiecare etapă parcursă în cadrul proiectului.

Consiliul Judeţean nu-şi permite paşi greşiţi
Conform vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, viitorul Centru de Management Integrat al Deşeurilor este un obiectiv strategic în rezolvarea gestionării deşeurilor din judeţul Braşov. Ba mai mult, în ceea ce priveşte cerinţele Uniunii Europene, Consiliul Judeţean Braşov nu-şi permite nicio abatere şi nicio derogare de la respectarea legislaţiei în domeniu.
„Judeţul nostru se numără dintre puţinele din ţară care încă nu dispun de un sistem de management integrat al deşeurilor. În exerciţiul financiar anterior, 2007-2013, pe axa de finanţare POS Mediu s-a încercat realizarea unui sistem SMID, însă proiectul nu a mai fost implementat. Acum este momentul oportun pentru realizarea acestui proiect de gestionare a deşeurilor, care respectă cerinţele europene, beneficiind fonduri nerambursabile prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, pentru care Consiliul Judeţean face toate demersurile pentru pregătirea cererii de finanţare. Este o şansă care înseamnă o schimbare radicală a perspectivei privind colectarea, prelucrarea şi valorificarea deşeurilor şi pe care nu ne putem permite să o ratăm. Gestionarea deşeurilor în judeţul Braşov se va realiza într-o manieră corectă, deopotrivă pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea braşovenilor din judeţ”, a mai spus vicepreşedintele CJ Braşov.

Amplasamentul de la Prejmer, evaluat din toate punctele de vedere
Pentru identificarea locului în care se va construi viitorul Centru de Management Integrat al Deşeurilor, specialiştii Consiliului Judeţean Braşov au avut discuţii cu mai multe primării din judeţ şi au evaluat mai multe posibile amplasamente la Săcele, Dumbrăviţa, Codlea, Predeal, Tărlungeni, Budila, Vulcan şi Râşnov. „Din păcate, un alt spaţiu similar celui de la Prejmer nu a putut fi identificat. Primăria Municipiului Săcele a fost singura care a propus un amplasament, dar aici suprafaţa alocată este insuficientă. Amplasamentul de la Prejmer destinat realizării CMID reprezintă cea mai bună variantă. La alegerea locaţiei pentru construcţia CMID, Consiliul Judeţean Braşov a acordat o importanţă deosebită limitării disconfortului pentru populaţie”, a menţionat Szenner Zoltan.
În acest sens, măsurile luate pentru identificarea amplasamentului au ţinut cont de mai multe criterii. Astfel, toate distanţele către localităţile învecinate cu CMID trebuie să depăşească cu mult distanţa recomandată de 1 km, reglementată în lege, lucru care s-a întâmplat. De asemenea, a fost luat în calcul faptul că asigurarea accesului auto la CMID trebuie să se facă fără ca maşinile să treacă prin localităţi, iar în acest sens va fi realizat un drum direct din DN 10, investiţie prevăzută în execuţia proiectului SMID. Un alt criteriu a fost ca locaţia să fie amplasată pe o rază de 30 km în jurul Braşovului, principalul generator de deşeuri, şi să fie la o distanţă mică de depozitul de la Fin-Eco, astfel încât costurile suportate de populaţie să nu crească.

Situl UNESCO nu va fi afectat
Un alt aspect ce a stârnit îngrijorarea locatarilor a fost că ar putea fi afectat situl UNESCO de la Prejmer (biserica fortificată), însă vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov a spus că proiectul nu va avea impact asupra monumentului istoric. „Sunt un pasionat de cultură, iar în atribuţiile mele în Consiliul Judeţean intră inclusiv acest domeniu. Fac eforturi vizibile pentru modernizarea culturii în judeţ şi nu se poate ridica bănuiala că susţin un proiect care să pericliteze un ansamblu arhitectonic construit în secolul XIII, care se află la o distanţă foarte mare de locaţia aleasă pentru CMID. Sunt un iubitor de natură, un ecologist convins, iar în politică am intrat pentru oameni. Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor ne este necesar tuturor, iar Centrul de Management Integrat al Deşeurilor este la fel ca orice altă investiţie industrială, nu este periculos pentru populaţie sau mediu, altfel aş fi refuzat să mă ocup de realizarea unui astfel de proiect”, a mai spus Szenner Zoltan, care, în Consiliul Judeţean Braşov are atribuţii în domeniul protecţiei mediului, dar se ocupă şi de cultură, turismul.  
Pe de altă parte, Szenner Zoltan a menţionat că activitatea CMID va necesita crearea unui număr de 80 - 100 locuri de muncă, iar marele avantaj din punct de vedere financiar pentru comuna Prejmer va fi acela că taxele şi impozitele vor fi achitate către bugetul local şi vor folosi localităţii pentru dezvoltare.