„Cuda” şi „Sirin”, primele drone militare ce se vor fabrica la Braşov

Uzine şi secţii abandonate în ultimii 20 de ani ar putea fi modernizate şi extinse cu bani de la Comisia Europeană, care a anunţat un plan masiv de înarmare de 800 de miliarde de euro. Ministerul Economiei spune că, până la sfârşitul anului, ţara noastră va începe să producă propriile drone, explozibili şi muniţie de tip NATO.
„Cuda” şi „Sirin” sunt primele drone militare pe care le va produce România la uzina de tehnică militară Carfil din Braşov.  La început, vor fi ansamblate din componente livrate de Periscope Aviation – o firmă americană din industria militară. „Noi ne-am propus undeva 20 – 25 de drone din fiecare tip. Deci ar însemna, primele două, cam 50 de bucăţi în acest an. Sperăm ca în iulie să începem să fabricăm deja cu componente Carfil”, a declarat Mircea Petru Tanţău, directorul Carfil Braşov.
În total, la Carfil, în Braşov, vor fi produse – în parteneriat cu americanii – 6 modele de drone. Unele dintre acestea, de tip kamikaze, sunt capabile să transporte explozibil şi să lovească ţinte cu precizie.
„Avem mai multe tipuri, avem calibrările şi prototipurile pe care le testăm până la sfârşitul lunii mai, urmând ca în cursul acestei veri să ne pregătim ca la Carfil să începem să producem aceste drone”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Economiei. Acesta  este convins că, până la sfârşitul anului, România va produce şi expozibil de tip TNT - la Fabrica de Pulberi Făgăraş, tot o filială a ROMARM. Instalaţia de trinitrotoluen de acolo zace nefolosită de 20 de ani. „Eu sunt sceptic că până la finele anului o să avem TNT”, spune însă Lucian Cupu, liderul Sindicatului din Fabrica de Pulberi Făgăraş.
Reamintim că, cu 400 de milioane de euro, la Pirochim Victoria, pe fosta platformă a unui combinat chimic, vor începe lucrările la cea mai mare fabrică de pulberi pentru muniţie din Europa. Compania germană Rheinmetall (51%) va face investiţia după ce exproprierea terenului pe care va fi ridicată uzina a fost deblocată în instanţă. Valoarea totală anunţată, susţinută şi de fonduri UE: 2,5 miliarde de lei.