„Cu ursul nu e de joacă! Ceea ce nu se vede de la Bucureşti”

Problema urşilor protejaţi de lege, care s-au înmulţit foarte mult în ultimii ani în ţara noastră şi au început să producă pagube materiale, a fost abordată miercuri în cadrul unei dezbateri organizate la Universitatea de vară „Tusvanyos” de la Băile Tuşnad.
Dezbaterea a fost intitulată „Cu ursul nu e de joacă! Ceea ce nu se vede de la Bucureşti – problema urşilor din Ţinutul Secuiesc – conflictul om-urs (biodiversitate, daune provocate de animalele sălbatice)”, iar participanţii au arătat că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat să protejeze anumite specii de carnivore mari, printre care şi urşii, însă în ultima perioadă s-a produs un „dezechilibru între protecţia animalelor sălbatice şi protecţia bunurilor şi a vieţilor omeneşti”.
„Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a asumat protejarea anumitor specii de carnivore mari, printre care şi specia ursului, în cazul căreia s-a angajat la menţinerea unei populaţii de 5.000 de exemplare. Nu şi-a asumat că va contribui la creşterea numărului acestora, ci că va menţine o populaţie sănătoasă, corespunzătoare din punct de vedere genetic, iar directiva europeană pentru protecţia mediului nu interzice statelor membre intervenţia în cazul anumitor specii, în vederea stabilizării acesteia. Cei care afirmă contrariul sunt iresponsabili”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba.
Omologul său din judeţul Covasna, Tamas Sandor, a fost de părere că, mai devreme sau mai târziu, „atitudinea iresponsabilă cu care Ministerul Mediului tratează problema urşilor” va conduce la pierderea de vieţi omeneşti.
„În Europa, excluzând Rusia, numărul urşilor bruni este de 17.000, din care 7.000 de exemplare trăiesc în Munţii Carpaţi, iar aproape 80% din această populaţie se găseşte în judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Braşov, în timp ce numărul optim de exemplare este de 4.000”, au mai precizat participanţii la dezbatere.