Cu o braşoveancă scriem istorie. România primeşte primul mandat de vicepremier în Guvernul Uniunii Europene

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat marţi, 17 septembrie, componenţa Executivului european. Braşoveanca Roxana Mînzatu (PSD), candidata României pentru Comisia Europeană, a primit postul de vicepreşedinte executiv pentru oameni, competenţă şi pregătire.
„Sunt foarte bucuroasă să îi încredinţez Roxanei Mînzatu rolul de vicepreşedintă executivă pentru oameni, competenţe şi pregătire. Ea va avea responsabilitatea pentru competenţe, educaţie şi cultură, locuri de muncă de calitate şi drepturi sociale. Aceasta se află sub umbrela demografiei. Roxana va conduce în special o Uniune a competenţelor şi pilonul european al drepturilor sociale. Ea se va concentra asupra acelor domenii care sunt esenţiale pentru a uni societatea noastră", a declarat Ursula von der Leyen.
Este prima dată când Comisia Europeană va avea un portofoliu dedicat pentru competenţe, care se concentrează pe educaţie cu accent pe piaţa muncii. De asemenea, este pentru prima dată când România ocupă un post de vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Printre altele, Roxana Mînzatu va coordona partea programele de finanţare ce ţin de domeniile pe care le are în competenţi, printre care Fondul Social European Plus, Fondul Social pentru Climă şi Erasmus+.
Roxana Mînzatu are 44 de ani şi a fost aleasă ca europarlamentar pe listele Alianţei PSD-PNL la alegerile din iunie 2024. Mandatul ei de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene va fi de cinci ani.

Ce va face mai exact Roxana Mînzatu
Într-o scrisoare adresată Roxanei Mînzatu, în care trasează liniile generale ale misiunii sale, Ursula von der Leyen spune că aceasta va trebui să introducă „dreptul la deconectare” al angajaţilor, să îmbunătăţească accesul cetăţenilor UE la locuri de muncă de calitate, să contribuie la disponibilitatea locuinţelor la preţuri accesibile şi să abordeze problema decalajului tot mai mare de competenţe dintre Europa şi SUA, printre altele.
„În calitate de vicepreşedintă executivă, aş dori să ghidaţi activitatea generală de consolidare a capitalului uman al Europei, de la competenţe şi educaţie la acumularea de cunoştinţe şi experienţe de-a lungul vieţii, fie prin studii în străinătate, fie prin valorificarea culturii şi a sportului. Rolul dumneavoastră va fi acela de a colabora cu comisarii în vederea sprijinirii oamenilor, consolidării societăţilor noastre şi a modelului nostru social”, a spus von der Leyen.
În colaborare cu alţi comisari, a continuat şefa Comisiei, Mînzatu va ghida activitatea privind Pilonul european al drepturilor sociale şi va contribui la soluţionarea deficitelor de competenţe şi de forţă de muncă care frânează productivitatea şi competitivitatea blocului comunitar.
Mînzatu se va concentra de asemenea asupra formării şi educaţiei, precum şi asupra impactului şi oportunităţilor tehnologiei şi inovării în lumea muncii.
„De asemenea, veţi ghida activitatea de integrare a unei noi culturi a pregătirii care poate ajuta oamenii să se adapteze la schimbare şi la riscurile care există în societatea noastră”, a spus von der Leyen.

Drepturi sociale
În mesajul către Mînzatu, von der Leyen a subliniat că aceasta trebuie „să se asigure că economia socială de piaţă oferă oportunităţi, stabilitate şi bunăstare pentru toată lumea”.
Printre altele, comisara României trebuie să dezvolte, împreună cu partenerii sociali, o foaie de parcurs pentru locurile de muncă de calitate. Acestea presupun salarii corecte, standarde de sănătate şi siguranţă pentru angajaţi, condiţii bune de muncă.
Împreună cu sindicatele europene şi cu angajatorii, ea trebuie de asemenea să încheie un nou Pact European pentru Dialog Social până la începutul lui 2025.
Ca parte a acestui proces, Mînzatu va trebui să lucreze la prima strategie anti-sărăcie a UE care va avea rolul de a ajuta oamenii să acceseze serviciile şi protecţiile esenţiale, precum şi să abordeze cauzele esenţiale ale sărăciei. Ea va contribui de asemenea la Planul European pentru Locuinţe la preţuri Accesibile.
Mînzatu se va ocupa de asemenea de impactul digitalizării asupra mediului de muncă, unde va trebui să introducă „dreptul angajatului la deconectare”. Parlamentul UE a cerut deja un act legislativ care să garanteze angajaţilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru, după program, fără repercusiuni negative.
Mînzatu va trebui să se asigure de folosirea fondurilor europene care susţin drepturile sociale şi o tranziţie economică justă – în special Fondul Social European Plus. Ea va trebui de asemenea să sprijine implementarea Fondului Social pentru Climă.
„Acest portofoliu este unul dintre cele mai substanţiale în ceea ce priveşte finanţarea UE, cu mize semnificative în următorul cadru financiar multianual. Include responsabilitatea pentru Fondul Social European Plus, Social Fondul pentru Climă şi Erasmus+, care reprezintă aproape o cincime din bugetul UE”, a precizat un document al Comisiei Europene consultat de HotNews.ro.

O Uniune a competenţelor
Mînzatu va fi de asemenea responsabilă pentru dezvoltarea unei Uniuni a competenţelor, pentru care va trebui să construiască o strategie generală, concentrată pe investiţii, educaţie pe tot parcursul vieţii, educaţie vocaţională, retenţia competenţelor, un proiect care va trebui să fie colectiv şi incluziv.
În acest context, ea va lucra la dezvoltarea Spaţiului European al Educaţiei, pentru a promova o abordare comună la nivel european pentru promovarea competenţelor a mobilităţii şi incluziunii.
Mînzatu va trebui de asemenea să continue munca pentru instituirea unei diplome europene, care să devină o referinţă pentru mobilitatea educaţională de calitate.
Ea va pregăti şi o iniţiativă privind portabilitatea calificărilor, pentru a asigura că abilităţile şi calificările dobândite într-o ţară sunt recunoscute în altă ţară UE. Aceasta va include intensificarea activităţii de recunoaştere a calificărilor.
Mînzatu va elabora de asemenea un plan de acţiune privind competenţele de bază şi un plan strategic privind educaţia STEM, pentru a aborda două dintre cele mai importante deficienţe europene la acest capitol. Acest plan ar trebui să fie susţinut de revizuirea Planului de acţiune privind educaţia digitală, împreună cu adoptarea Foii de parcurs privind viitorul educaţiei şi formării digitale.
Ea va elabora şi o agendă UE pentru profesori, pentru a contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, a formării şi a perspectivelor de carieră ale acestora.
Mînzatu va fi subordonată lui von der Leyen şi va avea sprijinul Direcţiei Generale pentru Educaţie, Tineret, Sport şi Cultură şi al Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune.

24.422,80 EURO/LUNĂ + 350 EURO PE ZI
Comisia Europeană (Guvernul UE) are 27 de comisari, din care 11 sunt femei (principiul egalităţii de şanse fiind impus de Ursula von der Leyen). Noua componenţă are 6 vicepreşedinţi executivi (4 femei).
Salariile Comisiei sunt stabilite ca procent din categoria de funcţionar public superior.
Preşedintele e plătit la 138% (24.422,80 euro brut lunar), vicepreşedinţii sunt plătiţi la 125% (22.122,10 euro), iar comisarii normali la 112,5% (19.909,89 euro)
Pe lângă salariul lor, eurodeputaţii mai au o indemnizaţie pentru cheltuieli generale (4.950 euro pe lună), o diurnă de 350 de euro pe zi (cazare, masă).
Separat, sunt acoperite şi cheltuielile cu deplasarea. Plafoanele sunt stabilite la cel mult tariful la clasa business cu avionul, preţul unui bilet de tren la clasa I sau 0,58 euro/km pentru deplasările cu autoturismul (până la maximum 1 000 km). Eurodeputaţii îşi pot obţine biletele şi prin intermediul Parlamentului European.
Eurodeputaţii au şi dreptul la rambursarea a două treimi din cheltuielile lor medicale.
La sfârşitul mandatului lor, au dreptul la o indemnizaţie tranzitorie, echivalentă cu o lună de salariu per an de mandat, pentru o perioadă de cel mult doi ani.

Foto: Arhitectura primei Comisii care va avea România în conducerea ei.