Cu ce vom înlocui centralele pe gaze care vor fi interzise în UE

Centralele de apartament pe gaze vor fi interzise. Parlamentul European a aprobat directiva care hotărăşte că, de anul viitor, statul nu mai poate subvenţiona montarea acestor centrale, iar din 2030 toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero.
Laurenţiu Urluescu, preşedinte al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România – AFEER, susţine că, în principiu, trebuie să adaptăm şi noi legislaţia la cerinţele europene, dar problema nu este una urgentă.
„Oamenii trebuie să stea liniştiţi deocamdată. Nimeni nu vine să le ia centrala din casă şi nimeni nu le interzice să o folosească. Abia după adaptarea legislaţiei montarea de centrale pe gaz noi ar putea fi restricţionată. Deci, după adaptarea legislaţiei şi vorbim de ani buni. Poate 2037-2038. Oricum în timp soluţia este pe trecerea pe centrale electrice sau pe soluţii chiar şi mai moderne cum ar fi pompele de căldură, dar aceastea sunt chestiuni de perspectivă şi nu imediate. Părerea mea este că actualele centrale pe gaz vor ieşi natural din exploatare până la data limită, adică până în 2040. La ieşirea unei astfel de centrale pe gaz din uz, cetăţenii vor sonda piaţa şi vor vedea că există alte soluţii de încălzire mult mai rentabile şi vor opta pentru ele. Astfel, aceste centrale pe gaz dispar în mod natural. Dar asta va dura ani, mai avem mult, dar mult, până atunci”, a precizat Laurenţiu Urluescu.

Isterie fără fond
La rândul lui, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, a declarat că directiva europeană nu se poate pune în practică prea curând.
„Este o isterie fără fond, care nu are o bază legală. O astfel de măsură nu se poate pune în practică la noi până în 2040-2050 când nu vom mai avea prea multe gaze, probabil. Nimeni nu poate obliga pe cineva să schimbe o centrală pe gaz, nu există acte normative. În acelaşi timp, ştim că atât la nivelul Europei, cât şi în oraşe din România, consiliile locale au venit cu o serie de politici energetice prin care interzic introducerea acestor centrale la clădirile noi. Este vorba de Cluj, de exemplu. Clujul are o astfel de politică, pentru tot ceea ce înseamnă blocuri noi, acolo nu se permite să se monteze centrală de apartament în interiorul apartamentului, ci doar centrală de bloc sau centrală de scară. Şi deocamdată vorbim de o directivă, şi nu de un regulament. Asta permite ţărilor membre să-şi adopte politici individuale în domeniu. România este una dintre puţinele ţări europene care îşi reglează balanţa energetică cu ajutorul gazelor. Şi asta din simplul motiv că avem resurse. Alte ţări nu au gaze şi se bazează pe alte resurse de energie, iar la noi este taman pe dos”, susţine Dumitru Chisăliţă.
Expertul în energie a explicat recent şi de ce o decizie de eradicare a centralelor de apartament pe gaze şi schimbarea acestora cu unele alimentate cu energie electrică este imposibil de realizat în prezent.
„Nu văd cum s-ar putea trece milioane de locuinţe pe «electric» când asta înseamnă un consum de cel puţin 14-15 kW/h, chiar 30 kW/h la locuinţele mai mari, iar acum consumul pe gospodărie este de 1 sau 2 kW/h. Asta însemnă o redimensionare de proporţii de neimaginat a reţelelor electrice din toată ţara. Ar fi lucrări greu de conceput şi proiectat, dar şi de realizat. Ca o concluzie, trebuie să ne jucăm cartea, să ne expunem punctul de vedere, să explicam că avem alte resurse”, preciza Dumitru Chisăliţă.

Reglementarea europeană
Reamintim că Parlamentul European a adoptat marţi Directiva privind schimbările climatice, care teoretic interzice printre altele utilizarea din 2040 a centralelor termice de apartament alimentate cu gaze.
„Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire şi a elimina treptat combustibilii fosili din instalaţiile de încălzire şi răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040. Subvenţionarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Va fi în continuare posibil să se acorde stimulente financiare pentru sistemele de încălzire hibride, cum ar fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili (centrala termică de apartament – n.r.) cu o instalaţie termică solară sau o pompă de căldură”, a informat Parlamentul European. Directiva a fost adoptată cu 370 de voturi pentru, 199 împotrivă şi 46 de abţineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial şi de Consiliul UE.

Avem 3 milioane de centrale de apartament
În ultimii ani, în România a avut loc un boom al numărului locuinţelor care s-au debranşat de la reţelele publice de termoficare şi au optat pentru centrale de apartament. Practic, la nivelul anilor 2000, în România existau doar 410.000 de locuinţe dotate cu centrale termice, majoritatea apartamentelor fiind racordate la sistemul centralizat. În timp, reţelele de termoficare au început să cedeze, iar oamenii s-au debranşat de la sistemele centralizate de termoficare şi şi-au montat centrale termice de apartament. Aşa se face că în 2011 existau la nivel naţional 1,76 de milioane de locuinţe care se încălzeau astfel de sisteme, ajungând în 2016 la peste 2,2 milioane, iar în 2022 – la circa 3 milioane de centrale termice de apartament.
Un alt aspect care trebuie luat în considerare este faptul că multe locuinţe din România au un grad redus de izolare termică, ceea ce face ca investiţiile într-o soluţie alternativă de încălzire la centrala pe gaze să fie în România mult peste nivelul similar din Europa (exemplu - o casă de 150 mp, foarte bine izolată, necesită o investiţie pentru o pompă de căldură de cca. 15.000 de euro, aceeaşi casă slab izolată necesită o investiţie de circa 25.000 de euro).

Unele ţări au luat deja măsuri
Unele ţări europene au luat deja măsuri pentru eliminarea centralelor de apartament. Astfel, Danemarca a interzis încă din 2013 racordarea de noi clădiri la reţeaua de gaze naturale şi a stabilit ca până în anul 2028 jumătate din imobile să fie racordate la reţeaua de încălzire centrală. Apoi, Norvegia a interzis din 2017 racordarea de noi clădiri la reţeaua de gaze naturale, iar o măsură similară s-a luat şi în Olanda, dar din 2018. În plus, Franţa şi Germania au interzis din anul 2022 montarea de centrale pe gaze, iar decizii asemănătoare s-au luat şi în Austria şi în Belgia.