Cronica unei demiteri anunţate

Mandatul lui Vlad Voiculescu s-a încheiat după aproape patru luni de la preluare şi cu toate că a promis reforme într-un sistem învechit în tare şi belele, Vlad Voiculescu a reuşit să iasă în faţă mai degrabă prin scandalurile pe care le-a avut de gestionat.

TIR-urile ATI şi Foişor. Când ai de scos din foc castanele aruncate de alţii…
Cel mai recent scandal este cel al TIR-urilor, folosite pe post de unităţi mobile ATI pentru pacienţii cu Covid. Însă, la Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş din Bucureşti, într-un asemenea TIR, 3 paciente COVID-19 au murit sufocate după o defecţiune în urma căreia s-a oprit alimentarea cu oxigen. A fost singura dată în mandatul său în care ministrul Sănătăţii a fost acolo imediat după tragedie şi înainte ca informaţia să apară în presă, notează chiar presa centrală, respective Hotnews. Lămuririle, însă, au venit a doua zi, în faţa presei, la presiunea ei, chiar. În seara tragediei, premierul Florin Cîţu şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, au ţinut o conferinţă de presă la Guvern. Vld Voiculescu posta o reacţie pe pagina sa de Facebook, în care transmitea condoleanţe familiilor victimelor.
De precizat, că TIR-urile au fost donate vara trecută Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, aflat în subordinea DSU, în urma unei campanii umanitare derulate de Fundaţiile SMURD şi Mereu Aproape. TIR-urile au fost relocate de-a lungul timpului de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă la mai multe spitale COVID din ţară unde era criză de paturi. În plus, Spitalul Victor Babeş nu se află în subordinea Ministerului Sănătăţii, ci a Primăriei Capitalei. Adică Nicuşor Dan.
Un alt scandal, la fel de notoriu, şi el recent întâmplat, este „Foişor”. Mai exact, evacuarea, în miez de noapte, a Spitalului de Ortopedie Foişor, pentru a face loc pacienţilor Covid, printr-un ordin semnat de Raed Arafat şi avizat de Vlad Voiculescu. Pacienţi pe targă, filmaţi, unii dintrei ei operaţi de puţini timp. Într-o declaraţie de presă dată două zile mai târziu, ministrul Sănătăţii spunea că i-a sunat personal pe toţi pacienţii externaţi de la Foişor.
Şi aici presa centrală a accentuat că acest fapt (decizia transformării Foişorului în spital suport Covid) era cunoscută de ceva vreme, însă managerul unităţii medicale s-a opus. Chiar dacă este o unitate medical în care erau rezolvate programările, nu urgenţele. Evacuarea ar fi trebuit să înceapă înainte de orele prânzului, dar a fost temporizată până seara. Apoi a început scandalul. În plus, şi Spitalul Foişor este tot în subordinea Primăriei Capitalei. Adică Nicuşor Dan.
Un al treilea scandal legat de unităţile medicale a fost incendiul de la Institutul Matei Balş. Condus de eternul Adrian Streinu-Cercel. Izbucnea în 29 ianuarie, în jurul orei 6:00 dimineaţa, într-unul dintre pavilioane. 20 de pacienţi COVID-19 au murit în acea zi sau în săptămânile care au urmat, după ce au fost transferaţi. Nu este clar nici până acum câţi au murit din cauza incendiului şi câţi din cauza infecţiei cu COVID-19 sau a altor afecţiuni de care sufereau. Un raportg al situaţiei de atunci nu a fost făcut public nici acum.

Publicarea datelor de nepublicat
Sandalul care a făcut cotitura, însă a avut loc în martie. Ministerul Sănătăţii a publicat, pe data de 4 martie, în premieră de la debutul pandemiei în România, situaţia testărilor şi a spitalizărilor în fiecare judeţ, precum şi situaţia vaccinărilor în fiecare centru de vaccinare, pe platforma data.gov.ro. Publicarea acestor date a fost coordonată de Ştefan Voinea, consilier onorific al ministrului Sănătăţii. Date care erau ţinute la secret de autorităţi, deşi presa le cerea constant.
Însă, 4 zile mai târziu, premierul Florin Cîţu anunţa că se va autosesiza Corpul de control al Guvernului cu privire la respectarea legislaţiei de către Ministerul Sănătăţii în acest caz. Pe 9 aprilie, Corpul de control al prim-ministrului a transmis Ministerului Public o sesizare penală in rem, ca urmare a verificărilor preliminare efectuate la Ministerul Sănătăţii şi la celelalte instituţii din subordinea sau coordonarea Guvernului care au atribuţii legale în privinţa gestionării platformei naţionale privind vaccinarea - Registrul Electronic Naţional de Vaccinări.
În aceeaşi zi, Ministerul Sănătăţii a reacţionat, arătând că informaţiile „pe care le putea accesa din Registrul Electronic Naţional de Vaccinări (RENV) nu erau secretizate”.

Uite masca. Mai degrabă nu e masca. Tocmai la promotorul politicii de purtare a ei
Vlad Voiculescu a fost surprins de 3 ori de presa centrală fără mască în spaţii publice închise: o dată pe holurile Parlamentului şi de două ori în clădirea Ministerului Sănătăţii. Imaginile cu ministrul Sănătăţii fără mască s-au transformat în scandaluri de presă, cu atât mai mult cu cât rândul celor care s-au săturat de „botniţă” creşte de la zi la zi.  

„Cireaşa de pe tort”: ordinul cu criteriile carantinării
Ce a pus capac, însă, a fost cel mai recent ordin, cu noile criterii pentru instituirea carantinei în localităţi - în sensul că, pe lângă rata de incidenţă a cazurilor Covid-19, se va lua în calcul şi nivelul de testare, precum şi gradul de ocupare a paturilor din spitale şi secţiile ATI. Un ordin care, de altfel, ar fi trebuit să apară încă de la începutul pandemiei, dat fiind că aduce mai multă obiectivitatea în decizia de carantinarea a unei zone. Puternic respinsă de orice comunitate. Însă, pentru ieşirea din carantină, nu e dat decât un singur criteriu: scăderea ratei sub 3 la mie. Mai mult, nu se spune nimic, de exemplu, despre paturile ATI Covid dintr-un judeţ ocupate cu pacienţi din alte judeţe. Oricum, imediat, reacţia în urma acestuia a fost temerea că Bucureştiul va fi carantinat până la Paşte şi de Paşte. Lămurirea de la Voiculescu a venit… tot pe facebook.
Despre ordin, presa centrală speculează că ar fi fost publicat în Monitorul Oficial fără ştirea premierului. Ordinul a fost semnat de Andreea Moldovan. Şi ea demisă de la Minister.