Creştinii sărbătoresc azi Ziua Crucii, cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt

Autor:

Publicat la 14 sepembrie 2015

Zi de post, în care se bat nucii şi nu se mănâncă nici un fruct care are seminţele sub formă de cruce

Pe 14 septembrie, bisericile ortodoxă şi catolică sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci, praznic care, în popor, se mai numeşte, simplu, Ziua Crucii. În scrierile vechi, este păstrată istoria găsirii Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Împăratul Constantin cel Mare şi-a trimis mama la Ierusalim pentru a o căuta. Aceasta a găsit trei cruci, pe cea a lui Hristos şi pe cele ale tâlharilor care au fost condamnaţi împreună cu El. O văduvă moartă, atinsă cu Crucea Domnului, a înviat, celelalte cruci nefăcând nicio minune. Atunci, împărăteasa a ştiut că a găsit chiar crucea lui Iisus.

În această zi sărbătorim şi amintirea unui alt eveniment deosebit din istoria Sfintei Cruci: Aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserică Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Ziua se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului.

Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui

Această sărbătoare mai este numită şi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Prima denumire este cunoscută mai mult în zonele viticole şi marchează momentul când începe culesul viilor. I se spune Ziua Şarpelui pentru că se crede că acum şerpii şi alte reptile se retrag în ascunzişurile subterane pentru a hiberna. Înainte de a intra sub pământ, şerpii se strâng în număr mare, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată care este de folos pentru că vindecă toate bolile.

Superstiţiile zilei

De Ziua Crucii se bat nucii şi nu se mănâncă nici un fruct care are seminţele sub formă de cruce. Există şi superstiţia numită „strugurele lui Dumnezeu, potrivit căreia, ultimul butuc de vie nu se culege, strugurii fiind lăsaţi ca ofranda lui Dumnezeu sau păsărilor cerului. Se spune că florile şi verdeaţa de pe crucea sfinţită la biserică sunt bune pentru „lăutoarea” capului (spălatul pe cap) şi pentru feritul casei de tunet şi fulger, dacă sunt puse la streaşină.

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

Din aceeași categorie

Când se redeschide Satul lui Moş Crăciun din Timişu de Sus

Satul Spiriduşilor şi Satul lui Moş Crăciun din Timişu de Sus, îşi redeschid porţile luna viitoare, anunţă Radio România Braşov FM. Satul Spiriduşilor va putea fi vizitat din 14[...]
2026-10-30 citeste mai mult
„Felicitări, campionule!”. Au crezut că fiul lui Călin Georgescu a câştigat Balonul de Aur

O postare ironică distribuită pe TikTok a devenit virală după ce mii de utilizatori au crezut că fiul lui Călin Georgescu a câştigat Balonul de Aur. Deşi autorul a precizat ulterior că[...]
2026-10-30 citeste mai mult
Camera de Crăciun şi Revelion, de la 1.973 la 15.000 de lei

Un sejur la munte pentru sărbătorile de iarnă din acest an porneşte de la câteva mii de lei, dar preţurile cresc substanţial la hotelurile care oferă facilităţi SPA, cine festive şi divertisment.[...]
2026-10-30 citeste mai mult
Ruşii de la MERE îşi vând magazinul din Braşov

Retailerul rus de tip hard-discount MERE, prezent şi la Braşov, îşi închide definitiv porţile în România şi îşi cedează spaţiile comerciale către compania românească[...]
2026-10-30 citeste mai mult
Chinezii de la BYD, vizită strategică. Braşovul, pe lista scurtă

Foto: BYD Stella Li, supranumită „doamna de fier” a gigantului chinez BYD, mână dreaptă a fondatorului Wang Chuanfu şi arhitectul expansiunii globale a companiei, efectuează[...]
2026-10-30 citeste mai mult