Crăciunul şi Boboteaza se sărbătoreau în aceeaşi zi. Cum s-au separat cele două sărbători

Naşterea Domnului şi Boboteaza se sărbătoreau la 6 ianuarie, până în anul 379. Sfântul Grigore de Nazianz a schimbat data la care sărbătorim Naşterea Domnului şi avem două zile diferite de sărbătoare.
„Sărbătoarea Botezului Domnului, numită, aşa cum ştiţi, de strămoşii noştri «Boboteaza» sau, în termeni greceşti, Epitfanie sau Teofanie - arătarea sau descoperirea Domului - se prăznuieşte în biserică din secolul al III-lea, dar, foarte important, trebuie să se cunoască faptul că, până spre sfârşitul secolului al IV-lea, în ziua de 6 ianuarie se prăznuia şi Crăciunul, odată cu Boboteaza. Abia din anul 379, prima dată la Constantinopol, într-o cuvântare frumoasă, rosită de Sfântul Grigore de Nazianz, Crăciunul s-a sărbătorit pe 25 decembrie”, a explicat Aurelian Reit, preotul paroh al Bisericii Sfânta Treime din Braşov.
„Botezul este cel mai frumos şi cel mai minunat dintre darurile lui Dumnezeu (...). Îl numim dar, har, ungere, luminare, haină de nestricăciune, baie a renaşterii, pecete şi tot ce poate fi mai scump. Este dar, pentru că este oferit celor care nu aduc nimic, este har, fiindcă este dăruit chiar şi celor păcătoşi; botez, pentru că păcatul este îngropat în apă; ungere, pentru că este sfânt şi regesc (aşa sunt cei care sunt unşi); luminare, fiindcă este lumină strălucitoare; haină, fiindcă acoperă ocara noastră; baie, pentru că spală; pecete, fiindcă ne ocroteşte şi fiindcă este semnul puterii lui Dumnezeu”, spunea Sfântul Grigore de Nazianz, în cuvântarea care a dus la separarea celor două mari sărbători creştine.
În ziua de Bobotează are loc o slujbă specială în bisericile ortodoxe. În locurile în care sunt ape curgătoare, pentru a aminti de botezul în râul Iordan, preotul şi credincioşii ies acolo pentru a face Agheasma Mare – sfinţirea apelor. Această apă rămâne nestricăcioasă peste ani şi se recomandă ca, în fiecare dimineaţă, credincioşii să bea din această apă.