Corigenţi, dar plini de sine

România nu a învăţat nimic din experienţa alegerilor prezidenţiale, susţine politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford. Lipsa de reacţie a autorităţilor nu face decât să-i invite din nou pe ruşi, care vor lovi din nou cu prima ocazie, de data aceasta şi mai tare, ca parte a unui război hibrid în care România pare neputincioasă să se apere.
Alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului 2024 au arătat o Românie vulnerabilă, fără busolă, pradă uşoară pentru mult mai versata Rusie, în condiţiile în care Moscova e expertă într-un război hibrid prin care loveşte sistematic în ţările NATO şi UE. Într-un interviu pentru „Adevărul”, politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, se arată consternat de reacţie palidă a autorităţilor. Haosul de la Bucureşti şi apatia cu care s-a răspuns acţiunilor Rusiei nu poate decât să-i invite din nou pe aceştia la acţiune, avertizează din start reputatul profesor de diplomaţie, director la Oxford Digital Diplomacy Research Group.
Reputatul politolg explică în ce mod acţionează ruşii în România şi Europa, dar şi unde greşim şi arătăm vulnerabilităţi. Şi fiindcă simpla critică nu aduce niciun rezultat, Corneliu Bjola vine şi cu posibile soluţii.
„Aş spune că există o legătură între campania de dezinformare Antivax din România, când au fost testate tot felul de tehnici, care au fost exportate ulterior în Franţa, Germania, şi campania prezidenţială de acum. Şi Financial Times a venit şi a demonstrat această legătură. E aceiaşi campanie care a pompat tot felul de mesaje Antivax şi care acum a fost implicată şi a amplificat mesajele lui Georgescu”, spune profesorul de Oxford.

Greu de dovedit, nu imposibil
Există însă şi un mare „dar”, mai spune Corneliu Bjola. „Problema este că, din punct de vedere penal, o să fie greu de demonstrat. Aşa lucrează ruşii, aşa se lucrează în aceste războaie hibride. E greu de făcut o legătură care să intre sub incidenţa legii. Singura legătură care poate fi făcută, sau dedusă de aici, este pe firul banilor. În ce măsură cei de la Parchet pot să investigheze aceste ilegalităţi financiare, rămâne de văzut dacă au capacitatea, pentru că aici e nevoie de o expertiză serioasă. Dar asta nu înseamnă că nu poate fi făcută”, adaugă el.

Ce ar putea să facă ruşii
În continuare, ruşii vor alege cel mai probabil să alimenteze nemulţumirile din ţară, multe dintre ele fondate, şi vor exploata lipsa de încrede a românilor în clasa politică şi în instituţiile statului. Corneliu Bjola se aşteaptă acum ca ruşii să meargă mai departe şi să încerce chiar să provoace mişcări sociale.
„Domnul Georgescu, după cum aţi văzut, cheamă la dezordine, invită chiar la violenţe, se sincronizează cu domnul Simion. Va încerca probabil să provoace şi mai mult haos, mişcări violente, să manipuleze şi să scoată oameni în stradă. De fapt, deja a încercat, dar nu i-a reuşit până acum”, mai spune profesorul român.
Însă Rusia nu se limitează la acţiona pe teritoriul României. Bucureştiul este doar una dintre ţinte, iar Washingtonul, Parisul, Londra, Berlinul şi alte capitale importante sunt vizate de acţiunile hibride ale Moscovei.

„Poate cei din România ar trebui să vorbească mai mult cu cei din Republica Moldova”
O ţintă importantă a fost şi Republica Moldova, susţine Corneliu Bjola, dar Chişinăul s-a descurcat mult mai bine decât a făcut-o Bucureştiul, consideră el. Asta deşi autorităţile române, acum corigente, s-au lăudat nu o dată că oferă expertiză Republicii Moldova, Ucrainei şi altor ţări vizate de ruşi.
„Poate cei din România ar trebui să vorbească mai mult cu cei din Republica Moldova. Moldovenii sunt mai expuşi şi înţeleg mai bine cum merg aceste lucruri. Ei s-au descurcat admirabil în timpul campaniei şi alegerilor de anul trecut. Noi ne lăudăm că îi consiliem pe ei, că-i ajutăm noi pe ei şi uite că de fapt... nici vorbă. De fapt, ne-am făcut de râs. Moldovenii au fost expuşi la ceva mult mai brutal, la o acţiune mult mai susţinută a Moscovei, dar au făcut faţă. Acum, sunt din nou atacaţi în acest război hibrid. Rusia agită apele şi acuză Moldova că vrea să ocupe militar, Transnistria, deşi Chişinăul e clar că nu are capacitatea militară să facă aşa ceva. Dar e vorba aceasta de agitaţie, de creare de tensiune, pentru că pe fond de tensiune întotdeauna apar tot felul de probleme”, avertizează el.

Ce e de făcut
Corigente în faţa agresiunii hibride ruseşti, autorităţile române ar trebui să strângă rândurile şi să se sprijine reciproc cu cele din Chişinău, crede Corneliu Bjola. Dar nu numai atât. Românii ar trebui să apeleze la experţii din alte state care au deja o importantă experienţă şi au experienţa războiului hibrid cu Rusia. Este şi cazul Marii Britanii, vizată de-a lungul timpului de acţiuni masive ale Rusiei. Poate cel mai bun exemplu este Brexitul, atunci când mâna lungă a Moscovei a acţionat în Insulă, chiar dacă nu a fost neapărat decisivă în ce priveşte decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană.
Câţiva ani mai târziu, în 2020, ruşii au acţionat din nou în Marea Britanie şi au încercat să dezinformeze în privinţa vaccinurilor. De această dată, britanicii au fost însă mai pregătiţi şi au contracarat cu succes acţiunile Moscovei.
„Ce vreau să spun, au fost două incidente ce ţin de acest război hibrid, care acum vedem că sunt legate. Unul din timpul campaniei electorale, al doilea în timpul pandemiei. Acolo s-au testat tot felul de tehnici, care au fost ulterior exportate în Franţa şi Germania. Din păcate, putem spune că s-a demonstrat că, de fapt, România este foarte vulnerabilă la aceste acţiuni. Vedem că Marea Britanie a fost lovită de mai multe ori, dar a găsit în cele din urmă soluţii”, afirmă profesorul.
Soluţii există, mai ales că România face parte din cea mai puternică alianţă, NATO. Americanii, britanicii, francezii şi nu numai ar fi oricând dispuşi să-şi ofere sprijinul. Alături de ei, România poate obţine un important ajutor din partea unor state care s-au confruntat de multe ori cu acţiunile hibride ale Rusiei şi care au acum o experienţă importantă în contracararea Moscovei.
Experţii români ar trebui să ia urgent legătura cu cei din ţări ca Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Polonia, Republica Moldova chiar. Sunt modele foarte clare de acţiune dinspre Moscova. Dacă acestea nu se cunosc foarte bine la noi, ce e de facut? E simplu. Fă un meeting, adu-i pe cei din Marea Britanie, adu-i pe cei din Suedia, adu-i pe cei din Finlanda, iar apoi vei înţelege exact cum e acest război hibrid şi cum trebuie să reacţionezi. Şi sunt elemente legate de monitorizare. Cum monitorizez eu tot ce se întâmplă sub radar, la nivel de dezinformare? Care este capacitatea mea? Ce fel de platforme trebuie să am, cu cine trebuie să vorbesc? Ok, după monitorizez tot, dar cum reacţionez? Pentru că sunt tot felul de întrebări, probleme care apar, iar pare că experţii români nu ştiu întotdeauna cum să reacţioneze. Unele sunt foarte importante, altele sunt mai puţin importante, dar nu vreau să le dau oxigen şi atunci sunt foarte atent la absolut tot”, este sfatul lui Bjola.

Pasivitatea ne poate costa
Vestea proastă este că România a neglijat mult timp acţiunile subversive ale ruşilor, iar acum culege roadele acestei lipse de reacţie. Manipulările, dezinformare, reprezintă doar vârful aisbergului. „Nu e vorba numai de dezinformare, este vorba şi de aceste reţele offline, care au început să se dezvolte strâns legate de mişcările de extrema dreaptă. Eu n-am înţeles de exemplu de ce mişcarea dreaptă şi radicalismul politic în România au fost neglijate absolut complet. Înţeleg că există şi anumite probleme ce ţin de legislaţie, dar nu sunt de nerezolvat”, mai arată expertul.
Problema este că nu mai este timp de pierdut, mai spune Corneliu Bjola. El este convins că ruşii vor lovi ori de câte ori vor găsi vulnerabilităţi.
„Atât timp cât tu nu conştientizezi că eşti expus unui război hibrid, nu faci absolut nimic, vei fi în contunuare expus. Şi s-a dovedit şi acum. Războiul hibrid a fost tratat ca un fel de cenuşăreasa, mulţi au spus că nici nu există, că stai să vedem... Măsuri ar fi trebuit luate deja începând din august-septembrie, dacă nu mai devreme. Ar fi trebuit să se aştepte la asta. Deci nu poţi să iei măsuri cu o săptămână înainte, ci o faci undeva de două-trei luni, dacă nu cumva iei unele permanente. Pentru că trebuie monitorizat atent tot ce se întâmplă, trebuie văzut cum reacţionăm, de unde apar posibile ameninţări, totul într-un cadru democratic”, crede Bjola.

Ce are de făcut guvernul
Mai departe, el a vorbit despre felul în care trebuie acţionat de la nivel de guvern şi până la nivel de societate, pentru a contracara propaganda, dezinformarea şi alte acţiuni de război hibrid. Cunoscută în literatura de specialitate ca „Whole of Gouvernment”, abordarea întregii guvernări se referă la activităţile comune desfăşurate de diverse ministere, administraţii publice şi agenţii publice pentru a oferi o soluţie comună la anumite probleme stringente.
„Whole of Government se referă la instituţiile din guvern. Când ai un atac hibrid, tu trebuie să reacţionezi nu numai prin minister, prin servicii. Trebuie să ai o celulă de criză în care să fie prezenţi cei din justiţie, experţii în cibernetică, cei din servicii. Pot să fie atacuri cibernetice şi atunci trebuie să facă parte din această celulă şi experţii din acest domeniu. Sau poate să fie un alt fel de atac hibrid, să zicem, ce faci dacă te trezeşti cum s-a întâmplat în Finlanda şi cum spunea şi Giorgia Meloni, că Rusia e implicată în ceea ce ţine de imigraţia ilegală. Bun, nu e neapărat cazul României, pentru că nu avem graniţă cu Rusia, dar pentru alte state a fost o problemă reală”, explică el.

Ce poate face societatea românească
Pe de altă parte, societatea trebuie pregătită pentru a face faţă manipulărilor ce vin din direcţia Moscovei. În acest caz, el vorbeşte despre Whole of society (Întreaga societate), un concept bine cunoscut în relaţiile internaţionale şi în domeniile conexe, care urmăreşte să implice societatea sau diverse grupuri din societate pentru realizarea unor obiective comune. Aici, Corneliu Bjola vine cu un exemplu din Finlanda.
„Mai e acel Whole of Society, o pregătire de rezilienţă mai îndelungată, inclusiv la nivelul societăţii, a populaţiei. Am un articol care l-am publicat acum câţiva ani cu cazul Finlandei. Rusia a atacat hibrid această ţară, erau vreo cinci direcţii de atac. Şi una din ele, de exemplu, era legată de faptul că era o dezinformare ţintind guvernul Finlandei. Se spunea că guvernul ia copii de la unii părinţi, să zicem de la cei care nu se poartă cum trebuie cu ei, şi îi dă spre adopţie unor cupluri gay. Vă daţi seama cât de mult s-a viralizat totul. Şi s-ar putea să o găsim şi pe asta la un moment dat circulând şi prin România pentru că este o naraţiune care are capacitatea să stârnească foarte mult revoltă în societate. Era o mare minciună pe care ruşii o rostogoleau neîncetat şi atunci au trebuit să intervină la nivel de Whole of Society. Iar ceea ce ce au făcut finlandezii a fost o pregătire a persoanelor care trebuie să reacţioneze, să ştie cum să comunice efectiv nu numai la nivel de vârf, de guvern, de instituţii, dar şi la nivel de instituţii locale. De asemenea, finlandezii au introdus în curiculum, apropo că tot se vorbeşte de educaţie - cred că în clasa a patra sau a cincea - un curs de detectare de ştiri false, de fake news, ca materie şcolară, ca disciplină”, susţine Corneliu Bjola.

„E ca şi cum l-ar instala pe unul ca Lukoşenco la Cotroceni”
E nevoie ca şi în România, prin acest Whole of Government, toate instituţiile relevante să formeze o celulă de criză pentru a răspunde oricăror acţiuni de război hibrid şi care să reacţioneze preventiv din timp, punctează Corneliu Bjola.
„Este o temă foarte importantă pentru ca noul guvern să înţeleagă în ceasul al 12-lea că acest război hibid este foarte serios. Este la fel de periculos ca şi când s-ar trage cu rachete asupra Bucureştiului. Când vine un candidat ca Georgescu care sfâşâie ţara peste noapte cu ajutor rusesc, este la fel ca şi când ruşii te-ar fi invadat şi ar fi preluat controlul. E ca şi cum ar fi deja aici, ca şi cum l-ar instala pe unul ca Lukaşenco la Cotroceni şi ar controla totul. Aici trebuie schimbate lucrurile, trebuie complet schimbată mentalitatea. Problema este şi ce fel de oameni pui acolo şi să contracareze acţiunile ruşilor. Dacă te-au lovit de două ori, mă refer la campania anti vaccinare şi la prezidenţiale, sigur te vor lovi din nou. Nu ştiu dacă ruşii vor alege să lovească la prezidenţialele din 2025. Cert e că mai devreme sau mai târziu sigur te vor lovi din nou, te vor sabota. Nu vreau să alarmez lumea. E inutil. Dar cei care conduc această ţară trebuie să înţeleagă cât de grave sunt lucrurile, unde pot duce, ce se poate întâmpla. Pentru că nu există dubii, ruşii ne vor lovi din nou, putem fi siguri că de data asta vor încerca să lovească şi mai tare în acest război hibrid”, încheie Corneliu Bjola.