Copilul din `80, pentru copilul din 2021. O poveste spusă de fraţii Cristian şi Mihai Dumitru din Braşov, cu 1.492 de „mărturii”

Muzeul Casa Mureşenilor Braşov găzduieşte o expoziţie care va trezi multe amintiri şi nostalgii în rândul celor care o vizitează – dacă aceştia sunt trecuţi de 40 de ani – şi curiozitate şi, probabil, un uşor zâmbet ironic – dar şi de simpatie - în rândul celor mai tineri.
„Şcoala de altădată” a adus în muzeul din Braşov 1.492 de exponate care vorbesc despre evoluţia şcolii româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în apropierea Revoluţiei din Decembrie 1989.
Pentru expoziţie au fost alese doar cele mai reprezentative dintre obiecte, deoarece colecţia fraţilor Cristian şi Mihai Dumitru conţine mult mai multe. Expoziţia ar fi trebuit să fie vernisată încă anul trecut, însă pandemia a dat peste cap planurile muzeografilor şi fraţilor Dumitru, aşa cum a dat peste cap şi şcoala din întreaga lume.
Chiar şi muzeografii braşoveni au fost impresionaţi de bogăţia de exponate strânse de-a lungul timpului de Cristian şi Mihai Dumitru. „Expoziţia aceasta este dedicată copiilor şi adolescenţilor. Dar să ştiţi, ca şi la expoziţia de jucării de acum 3 sau 4 ani, ne bucurăm noi, cei de 40, 50, 60 de ani şi aşa mai departe, pentru că ne-am regăsit şi ne regăsim în pionieri, în şoimii patriei, în oracolele şi jurnalele care sunt în sălile a şaptea şi a opta şi despre care, aşa cum a spus Cristian Dumitru, se poate face o lucrare de doctorat”, a spus muzeograful Ovidiu Savu, de la Muzeul Casa Mureşenilor din Braşov.
Expoziţia le-ar putea părea stranie elevilor de azi, deoarece aproape toate cele 1.492 de exponate au fost înlocuite anul acesta de o tabletă, în faţa căreia elevii stau de multe ori în pijama, cu camera video închisă. Astfel că nu putem vorbi anul acesta de stilou, călimară cu cerneală, ascuţitoare – din ceramică, aşa cum aveau cei mai norocoşi, sau din plastic, reprezentând diverse animale (vă amintiţi de girafă?) – şi multe alte obiecte folosite de elevii de odinioară. Nici măcar extrem de căutatele calculatoare ştiinţifice din ultima parte a perioadei comuniste nu-şi mai găsesc rostul odată cu evoluţia tehnologiei, când avem tot ce ne dorim pe laptop sau tabletă.

Cum a început povestea colecţiei
„Eram doar un copil talentat la desen, aşa că, prin clasa a IV-a, părinţii au decis să-mi păstreze caietul de zoologie şi câteva desene şi aşa a început, practic, colecţia, mai ales că eu am avut penar de lemn şi fraţii mei mai mici, prin anii ‘80, nu mai foloseau deja aşa ceva pentru că apăruseră altele mai moderne. După aceea, aceste obiecte au apărut cumva ca o anexă a colecţiei de jucării. Treptat, colecţia s-a dezvoltat cu uniforme – din păcate, tocmai ale noastre nu s-au păstrat – multe diplome, multe imagini, aşa cum pot fi văzute şi în expoziţia aceasta. Avem chiar şi o colecţie de desene făcute de copii în perioada interbelică sau a celui de Al Doilea Război Mondial. Copiii desenau imagini din război, înainte desenau cowboy şi indieni, dar acestea ocupau prea mult loc şi nu au putut fi expuse”, a dezvăluit Cristian Dumitru.

Oracolele sau caietele de amintiri, secretul bine păstrat al oricărui elev
Cei doi fraţi au şi o colecţie de 200 de caiete de amintiri, oracole şi caiete de cântecele, între care cel mai vechi este din anul 1864, iar cele mai multe provin din ultimii ani de dictatură comunistă. Fraţii Dumitru îşi propun chiar să facă în viitor o expoziţie doar pe această temă a oracolelor. Putem regăsi în acestea întrebări care păreau foarte importante copiilor din acea perioadă, precum „Ce este viaţa? Dar iubirea? Care sunt actorii preferaţi? Care sunt cântăreţii preferaţi? (Între răspunsurile la aceste două întrebări apăreau în mod frecvent chiar fotografii ale vedetelor, decupate din reviste). Ce îi recomandaţi stăpânului acestui oracol?”.
Nu puteau lipsi din aceste oracole poezioarele de genul „Cum doreşte căprioara/Apă rece de izvor/Aşa îţi doresc eu ţie/Fericire-n viitor” sau „Bate vântul tare/Crengile se rup/Eu închei scrisoarea/Şi încep să plâng”.
Pe lângă uniforme, matricole, cravatele şi cămăşile de pionier, tresele sau insignele care erau obţinute pentru merite deosebite, sunt expuse şi materiale foto şi video din acea perioadă sau emisiuni recente despre acea perioadă. De altfel, muzeul este unul cu o largă deschidere spre tot ce este nou, astfel că tehnologia cea mai recentă aduce în faţa ochilor vizitatorilor obiecte sau momente vechi de zeci de ani sau chiar de peste un secol şi jumătate.
Între exponate se numără şi două bănci despre care proprietarii colecţiei spun că provin dintr-o şcoală din judeţul Giurgiu. În bancă au fost aşezate două manechine, un băiat şi o fată, îmbrăcate în uniforme şcolare din anii 1980. Dacă pentru obiectele din perioada comunistă căutările celor doi fraţi nu au fost atât de dificile, au existat şi obiecte mai vechi, dorite în colecţie, dar foarte rare. „Cele mai dragi obiecte din colecţie sunt tăbliţele de ardezie. Mi-am dorit dintotdeauna o asemenea tăbliţă, vâzând-o pe cea din Bojdeuca lui Creangă, din Iaşi. Am reuşit să găsesc vreo trei sau patru, dar unele sunt ciobite, altele sparte. În schimb, am două perfecte, care sunt incluse în expoziţie. Erau tăbliţele care – culmea, nici termenul n-a evoluat prea mult! - seamănă cu o tabletă electronică din ziua de astăzi şi erau folosite pentru economie şi pentru copiii care făceau lucrările pe ele, pentru ca apoi să le treacă pe „curat”, cum spuneam chiar şi noi caietelor de teme”, a explicat Cristian Dumitru.

Obiecte vechi de un secol şi jumătate
Între cele mai vechi obiecte din colecţie se numără mai multe manuale din anii 1870, o diplomă semnată de Spiru Haret în 1884, tăbliţele din jurul anului 1900. Colecţia conţine nueroase globuri pământeşti, mai ales că graniţele au fost trasate de mai multe ori în ultimul secol şi jumătate, în special în ce priveşte Africa. Cea mai interesantă perioadă, în opinia colecţionarilor, este perioada interbelică, în care elevii care terminau şcoala ieşeau cu mult mai multe lucruri folositoare învăţate, chiar şi faţă de perioada comunistă, când teoria era mult mai pregnantă. Cristian Dumitru a venit la vernisajul restrâns îmbrăcat într-un costum de pionier. „Uniforma este o reconstituire a unei uniforme de pionier - bineînţeles, puţin exagerată. Cuprinde o serie de insigne, ordine şi medalii pioniereşti, o parte din ele primite chiar de mine în acea perioadă, pentru că am fost comandant de grupă, comandant de detaşament. Bineînţeles că era o selecţie atunci, cel mai bun la învăţătură era declarat comandant, nu avea niciun iz politic, cel puţin aşa am perceput eu situaţia, era doar o întrecere între noi, elevii, care învaţă cel mai bine”, mai mărturiseşte Cristian Dumitru.
„Pe vremuri, viaţa elevului era una extrem de complicată. Copiii trebuiau să se îmbrace cu aceste uniforme, care trebuiau să fie mereu curate, mereu împrospătate, aveau ghizodan, cu care erau cărate manualele şcolare, care erau din ce în ce mai grele şi la din  ce în ce mai multe materii, apoi toate acele accesorii: caiete, penare, instrumente de scris, creioane de colorat, ascuţitori – acest instrumentar era actualizat în permanenţă. Astăzi, totul se rezumă la un deget care trece pe un ecran tactil”, a concluzionat directorul Muzeului Casa Mureşenilor, Valer Rus.
Expoziţia este deschisă publicului între 31 mai şi 25 august 2021, de luni până vineri, între orele 9-17 şi sâmbăta între orele 10-17, la sediul din Piaţa Sfatului numărul 25, Braşov.