Copiii care nu există

Situaţie incredibilă în judeţul Braşov printre nou-născuţi. Deşi ne aflăm în secolul XXI, când copiii învaţă mai întâi să utilizeze computerul şi abia apoi să citească, nu mai puţin de 63 de copii nou-născuţi din judeţul nostru nu figurează în statisticile naţionale pentru luna ianuarie. Micuţii nu au fost înregistraţi de către părinţi, care, la rândul lor nu au acte de identitate fie din cauza sărăciei, fie pentru că sunt analfabeţi sau din neglijenţă. Cei mai mulţi provin din comunităţile rome extrem de sărace din judeţ, însă nu este exclus ca numărul acestora să fie chiar mai mare.
Proiectul „Acces la servicii sociale de baza pentru persoane vulnerabile din judetul Braşov” a fost finalizat de Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar iar raportul de activitate a scos la iveală situaţii incredibile pentru o ţară din Uniunea Europeană în care totul tinde să fie informatizat. Unul din fenomenele descoperite cu uimire chiar de către cei care au derulat acest program este cel al copiilor care, în acte, nu există. Cifrele culese de la maternităţile din judeţ spun că s-au născut 632 de copii, dar în datele statistice oficiale figurează numai 569 de nou-născuţi. Diferenţa de 63 de copii nu apare în niciun act oficial, deci, practic, aceştia nu există! „Am încercat, printr-o cercetare simplă, să demonstrăm că la nivelul judeţului Braşov sunt copii neînregistraţi. Numărul pe care noi îl spunem este de 63 de micuţi la nivelul lunii ianuarie”, a declarat Mihaela Cîrstea (foto), coordonatorul proiectului. Reprezentanta APC Braşov spune că există mai multe motive pentru care femeile nu îşi înregistrează nou-născuţii: teamă, lipsa banilor sau, pur şi simplu din nepăsare sau neglijenţă. „Din ce cunosc eu, fiind foarte tinere, mămicilor care nasc în spital le e teamă să-şi asume responsabilitatea aceasta de a creşte un copil, ori unele sunt foarte sărace şi atunci, multe din ele fug din spital şi îşi lasă copiii acolo pentru că nu au unde să-i ducă şi să-i crească”, explică Ioan Dudaş, expert local pentru romi comuna Racoş, care mai precizează că a încercat în mai multe rânduri să le ducă pe mame înapoi la spital pentru a-i înregistra pe bebeluşi, însă se loveşte de cele mai multe ori de refuzul acestora. Dudaş spune că fără acte nu sunt numai bebeluşii, ci chiar şi oameni în toată firea. „Am vorbit chiar eu cu un bărbat de 60 de ani, care a fost închis pentru 8 ani. Când s-a întors, a lucrat ca cioban pe undeva şi nu prea apărea printre oameni. Mi-a spus că nu are nici certificat de naştere, nici buletin şi l-am dus şi i-am făcut actele pe banii mei”, mai spune expertul pentru romi. În cazul tinerelor mame, Mihalea Cîrstea consideră că acestea trebuie încurajate în primul an de viaţă al micuţului să facă paşii necesari înregistrării acestuia.  „Înregistrarea naşterii unui copil este mult mai uşor de realizat până copilul împlineşte un an de zile, printr-o procedură simplă la primărie. După un an de zile, poate să dureze chiar şi doi ani, dacă părinţii nu au bani să asiste la procesele din instanţă”, a precizat Cîrstea. Tot datele din proiectul asociaţiei arată că pe rolul judecătoriilor din judeţul Braşov se regăsesc 142 de dosare de înregistrare tardivă a identităţii. ONG-ul a reuşit prin acest proiect să ajute 1.000 de beneficiari care au obţinut acte de identitate şi de stare civilă, iar alţi 100 au fost asistaţi în obţinerea de noi drepturi ca urmare a obţinerii actelor de identitate.