Controversat: Accesul MAI la camerele de supraveghere din spaţiul public

Un proiect de lege controversat a ajuns pe masa senatorilor, după ce a fost adoptat tacit în Camera Deputaţilor. Deşi există suspiciuni că documentul ar permite filarea cetăţenilor fără acordul acestora şi ar autoriza Ministerul de Interne (MAI) să aibă oricând acces la imagini din spaţiul public, iniţiatorii susţin că prevederile nu au legătură cu astfel de practici. Şi doar legiferează aspecte care ţin de datele personale şi de utilizarea dispozitivelor video folosite de forţele de ordine în timpul misiunilor.O prevedere din finalul documentului lasă loc la interpretări. Stabileşte că MAI este autorizat să acceseze în timp real şi gratuit, camere video de supraveghere a spaţiilor publice în situaţii de urgenţă sau pentru monitorizarea situaţiilor operative.
„Aici nu vorbim de niciun fel de filaj. Filajul este atunci când urmăreşti o persoană determinată. Aici vorbim de măsuri operative. Atunci când sunt în activitate, atât Poliţia de Frontieră, cât şi Jandarmeria, în cadrul acelor măsuri operative în spaţii publice, pot cu aparatura din dotare să înregistreze acele activităţi care au potenţial infracţional. Despre acest lucru este vorba”, a declarat Cristina Trăilă (foto), deputat PNL, iniţiator al proiectului.
Un alt paragraf care a stârnit comentarii este cel care face referire la aşa numitele motive verosimile, în baza cărora se pot face înregistrări. „Să înţelegem cu toţii cine, ce vrea să facă, cine are acces la acele imagini, cum pot fi folosite şi aşa mai departe. De la o bună intenţie, la dictatură şi folosirea abuzivă a unor imagini poate fi o distanţă foarte scurtă”, a opinat Liviu Moşteanu, deputat USR.
Din Ministerul de Interne nimeni nu a fost de găsit că să lămurească situaţia. Reprezentanţii instituţiei au precizat însă într-un comunicat că reglementările nu au legătură cu filarea cetăţenilor. Şi că este vorba doar de înregistrări făcute cu bodycam de către instituţiile care le deţin. Jandarmeria nu are astfel de instrumente, iar acele înregistrări se fac în contextul obţinerii unor informaţii legate de comiterea de ilegalităţi.
Sindicaliştii din sistemul de ordinne publică au însă unele rezerve. „Acest act normativ vine suplimentar, fără o justificare concretă, ducând în derizoriu garanţia dreptului constituţional la viaţă privată, vorbindu-se de «motive verosimile». Atât timp cât acestea nu sunt clar definite putem vorbi de abuzuri în rândurile celor care vor fi puşi, de către şefii lor sau din oficiu, să filmeze şi să monitorizeze persoane pe domeniul public”, a spus, la TVR, Cosmin Andreică, preşedinte sindicatul Europol.
Proiectul a ajuns la Senat, unde urmează să fie dezbătut în comisii şi apoi supus la vot.