Contradicţii în cariera lui Georgescu: a luat bani de la Soros şi USAID

Deşi Călin Georgescu adoptă în prezent un discurs anti-globalist, în care contestă schimbările climatice, pe care le consideră o „escrocherie”, menite să controleze economiile statelor, acum trei decenii discursul său era cu totul diferit, ba chiar a primit fonduri de la USAID şi a avut parteneriate cu fundaţia Soros, dezvăluie Recorder.
După Revoluţie, România, care se confrunta cu probleme mari de mediu, primea un sprijin consistent de la organizaţiile internaţionale pentru a le rezolva. De aceea, în anii ‘90, s-au înfiinţat organizaţii verzi, printre care şi Tineretul Ecologist din România (TER).
În acea perioadă, Călin Georgescu era consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu, iar în 1996 a devenit preşedintele TER.
În 1992, TER a devenit o organizaţie non-guvernamentală (ONG), ceea ce i-a permis să aibă acces la fondurile de stat şi internaţionale şi se ocupa cu diverse acţiuni, de la activităţi educaţionale şi simpozioane, până la monitorizări de mediu şi scrierea de rapoarte înaintate autorităţilor, potrivit Recorder.
Ulterior, în 1994, UE a oferit, prin programul PHARE, 194.000 de dolari pentru „familiarizarea cu practicile democratice” şi pentru susţinerea societăţii civile din România. În acelaşi an, şi organizaţia lui Georgescu a primit alte fonduri PHARE, pentru un proiect amplu ce viza ecologizarea Mării Negre.
„Marea Neagră nu mai suportă nimic. Multe specii de peşti au dispărut sau sunt în pericol. În urma unui genocid ecologic ordonat de Ceauşescu, delfinii au fost împuşcaţi mişeleşte”, declara într-o conferinţă de presă Călin Georgescu, citat de „România liberă”.
Potrivit sursei citate, nu există o dovadă a faptului că delfinii din Marea Neagră au fost împuşcaţi, însă, în perioada lui Ceauşescu, pescuitul intensiv şi poluarea sunt cele care au afectat viaţa marină.
Fonduri PHARE a primit şi  nou înfiinţatul Centru de Demonstraţie, Instruire şi Cercetare pentru Agricultură Durabilă din Făgăraş în 1996. Activitatea instituţiei urma a fi coordonată de TER, prin Georgescu.
De altfel, primul loc de muncă al lui Georgescu, în perioada 1986-1990, a fost la Institutul de Îmbunătăţiri Funciare din Făgăraş.
Chiar şi atunci, Georgescu vorbea despre „renaşterea spirituală a ţării”, subliniind că protejarea mediului trebuie să devină o prioritate naţională.  

Parteneriat cu Fundaţia Soros si fonduri de la USAID
În 1995, publicaţia locală „Jurnal bihorean”, scria despre faptul că TER şi Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă desfăşurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educaţiei ecologiste”.
Astăzi, despre ONG-uri, Georgescu declară că sunt instrumente ale unor interese ascunse ce doresc să submineze suveranitatea României.
Într-un interviu recent cu Mario Nawfal, conservator care realizează emisiuni pe X, reţeaua lui Elon Musk, Călin Georgescu spunea că va interzice reţeaua Soros în România.
„Reţeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranţă, pentru că a făcut mult rău ţării mele, poporului meu”, spunea Călin Georgescu.
Tot în prezent, au fost publicate liste cu „sorosisti”: artişti, activişti, jurnalişti, cercetători şi politicieni care au primit burse sau granturi de la diverse instituţii din străinătate, nu doar de la Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, care de altfel şi-a încetat activitatea în România din 2017.
Tot în anii ‘90, ecologiştii au primit finanţări şi de la guverne occidentale, cum ar fi cel britanic.
În 1995, TER a organizat două simpozioane de mediu la Buşteni şi Băile Herculane, finanţate de Marea Britanie.
„A fost un succes pentru că am reuşit să sensibilizăm organizaţii de mediu din Occident. Astfel, nu peste mult timp, ONG-urile româneşti, şi nu numai ele, vor putea obţine sprijin din partea US National Park Service, Federaţia pentru Natură şi Parcurile Naţionale din Europa, International Ranger Federation etc. în special în vederea dezvoltării unei reţele a parcurilor naţionale în ţara noastră. (…) Guvernele din SUA şi Anglia au venit să sprijine această iniţiativă a noastră“, declara Georgescu după conferinţa din Băile Herculane, citat de „Cotidianul”.
În 1996, ziarele scriau că TER a obţinut sponsorizări şi din partea Ambasadei Canadei, Ambasadei Marii Britanii şi a Băncii Comerciale Române pentru a organiza un seminar de mediu în Bucureşti.
În 1997, s-a înfiinţat Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), iar, prin această organizaţie, urma să aibă acces la fonduri venite în special de la parteneri străini, dar şi de la Guvernul României. În 1997, Georgescu este numit secretar general la Ministerul Mediului, unde a rămas mai puţin de un an.
CNDD a fost creat pentru a gestiona fondurile virate în România de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), o agenţie a ONU care ajută statele să combată sărăcia şi să implementeze politici pe termen lung.
În calitate de director al CNDD, Georgescu încasa un salariu de aproximativ 1.000 de dolari, în condiţiile în care salariul mediu în România era de 120 de dolari.
Din anul 2000 până în 2006, CNDD şi Călin Georgescu s-au ocupat de implementarea Agendei Locale 21 – un concept ONU de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale. Principalii investitori străini în acest proiect au fost PNUD, guvernul Marii Britanii şi guvernul Canadei.
Ajungând la fondurile USAID, Georgescu a ajuns în mijlocul unui scandal legat de o finanţare din partea USAID (Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a SUA).
În 2003, România trebuia să primească o tranşă de 35 de milioane de dolari, a parte a Strategiei de asistenţă pentru România 2002-2006, iar o parte din aceştia trebuiau să susţină Agenda Locală 21.
Banii pentru Agenda Locală erau gestionaţi de CNDD şi Federaţia Autorităţilor Locale din România. Ultima era formată din reprezentanţi ai autorităţilor locale şi era descrisă de presă ca o jucărie a baronilor PSD – de la Nicolae Mischie la Marian Oprişan.În iunie 2003, trei angajaţi USAID au reclamat către Inspectoratul General al USAID din SUA că „după ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenţia să nu fie controlat asupra destinaţiei acestora” şi că ar fi „martori la extorcare de fonduri”, relata „România liberă”.
Aşadar, Georgescu insista ca programul său să fie finanţat cu 800.000 de dolari, fără a defini activităţi specifice, în afară de rapoarte de doi bani şi discuţii sterile. Până la acel moment, Georgescu primise  215.000 de dolari, fonduri nerambursabile oferite de USAID.
În contextul acestui scandal, Călin Georgescu era portretizat de jurnalişti drept „un personaj influent, cu relaţii atât la Palatul Cotroceni, cât şi la Palatul Victoria”.
În 2010, ajunge în biroul preşedintelui Traian Băsescu în calitate de potenţial premier, însă a fost refuzat şi s-a mutat împreună cu familia în Austria.
Scandalul nu a afectat cariera lui Georgescu, pentru că în 2004 îl regăsim în calitate de şef al direcţiei Organizaţii Economice Internaţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Călin Georgescu în prezent
Deşi în tinereţe era un susţinător fervent al politicilor globale de mediu, în prezent Georgescu neagă aceste idealuri, declarând că schimbările climatice reprezintă o „escrocherie”, menită să justifice restricţii economice asupra statelor suverane.
ONG-urile de mediu, pe care altădată le mobiliza pentru cauze nobile, sunt acum prezentate ca instrumente ale unor interese ascunse ce doresc să submineze suveranitatea României.  
Această schimbare a fost sesizată şi de Florin Stoican, preşedintele Reţelei pentru Natură Urbană.  „Citim aici despre ONG-istul globalist, posibil «soroşist / neomarxist» Călin Georgescu, care mobiliza organizaţii occidentale pentru conservarea naturii prin crearea reţelei parcurilor naţionale din România. Acum, acelaşi personaj ne spune că schimbările climatice sunt o escrocherie şi că ONG-urile de mediu sunt plătite de Soroş să ne vândă patrimoniul natural klingonienilor şi să ne sece energiile sacre din tunelurile dacice de sub Parcul Natural Bucegi”, a declarat Stoican.