Contestaţii „în orb”, cât să ratezi o admitere

Un elev din Braşov, de la Şcoala nr. 2, a făcut contestaţie pentru nota iniţială, de 8,20, primită la proba scrisă de Limba şi Literatura Română de la Evaluarea Naţională 2024. Rezultatul final i-a adus, însă, un şoc: nota a scăzut cu 85 de sutimi, ajungând la 7,35. Nu mai există nicio cale de apel la şcoală, inspectorat sau minister pentru un asemenea caz, după contestaţii. Nota obţinută rămâne finală, scrie Edupedu.
Cazul elevului din Braşov este similar cu al multora dintre colegii săi de generaţie, pentru care notele de la contestaţii au fost mai degrabă o lovitură decât reparaţia pe care o aşteptau şi la care simţeau că aveau dreptul pentru a ajunge la liceele dorite.
Consecinţa este un dramatică pentru parcursul în ierarhia de admitere la liceu: elevul care iniţial era pe locul 1.156 în ierarhia judeţeană, fiindcă avea 9,48 media claselor V-VIII, a ajuns să se prăbuşească în acest clasament cu 313 locuri, până la poziţia 1.469. Este vorba despre o cădere de 12,5 clase. Într-un oraş ca Braşov, 12 clase pot însemna foarte mult.
Prin formularul de contestaţie, părintele şi minorul sunt obligaţi să accepte, pe semnătură, o scădere a notei, dacă în urma reevaluării lucrării va rezulta asta.
Reevaluarea unei lucrări cu 85 de sutimi în jos sau mai mult poate deraia un destin. În Republica Moldova, de exemplu, odată cu afişarea rezultatelor iniţiale, elevii primesc acces la lucrările proprii printr-o platformă online. Aceştia le consultă cu părinţii sau cu profesorii lor înainte de a face contestaţie şi ştiu astfel, în mod transparent, dacă este cazul să conteste sau nu notarea. În România, elevii şi părinţii lor depun „în orb” contestaţia, iar reevaluarea lucrării este solicitată pe baza unui tabel cu note, nu a cunoaşterii tuturor elementelor care stau la baza acelei evaluări.
Anul acesta, în judeţul Braşov, în urma contestaţiilor au scăzut 370 de note: 195 la Română şi 175 la Matematică. Copiilor li s-au comunicat doar noile note, fără nicio explicaţie.