Contestaţia Braşovului în ceea ce priveşte finaliştii pentru Capitală Culturală, respinsă

Procedura de selecţie a oraşelor aflate pe lista scurtă a candidaţilor pentru desemnarea Capitalei Europene a Culturii 2021 a fost contestată atât de municipiul Braşov, cât şi de Craiova, Iaşi, Brăila şi Târgu-Mureş, care au cerut printre altele revocarea celor doi membri ai juriului din partea Ministerului Culturii şi reluarea procedurii. În contestaţie se preciza că cei doi membrii juriului care s-au ocupat de evaluarea tuturor portofoliilor celor 14 oraşe candidate sunt angajaţi ai unor instituţii de cultură din Capitală şi ar fi lucrat pentru dosarul de candidatură al Bucureştiului, care a şi intrat pe lista scurtă. Contestaţia a fost respinsă,  Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, susţinând în scrisoarea transmisă ieri Primăriei Braşov că nu există motive legale pentru a decide revocarea celor doi experţi naţionali din juriu şi pentru reluarea procedurii de selecţie. „Fiecare membru al juriului a semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu se află în nici un conflict existent sau potenţial în raport cu un oraş candidat anume. Prin această declaraţie, cei doi experţi naţionali şi-au asumat angajamentul de a informa personal Ministerul Culturii imediat ce identifică un conflict de interese direct sau indirect în raport cu orice candidatură pe care trebuie să o evalueze”, se precizează în documentul transmis de către Ministerul Culturii.
Totodată, reprezentanţii municipalităţii braşovene au contestat şi faptul că, deşi oraşele candidate erau obligate să prezinte o strategie culturală odată cu dosarul de candidatură, unul dintre candidaţii rămaşi pe lista scurtă, respectiv Baia Mare, nu a prezentat o strategie. „Referitor la strategia culturală a oraşului Baia Mare, în momentul etapei de preselecţie, precizăm că Ministerul a avut în vedere interpretarea juridică a Comisiei Europene, care adoptă o atitudine flexibilă în astfel de cazuri, tocmai pentru a venit în sprijinul tuturor candidaţilor la această competiţie. Mai exact, oraşele a căror strategie culturală nu a fost încă adoptată de municipalitate îşi pot depune candidatura în faza de preselecţie, angajându-se să adopte această strategie până la depunerea dosarelor revizuite pentru etapa selecţiei finale”, au precizat reprezentanţii Ministerului Culturii. Pentru a mai încuraja oraşele care au pierdut această cursă, ministrul Culturii a asigurat că în viitorul apropiat va concepe un program naţional de susţinere a oraşelor care au participat la procesul complex de elaborare a unei strategii culturale pentru înscrierea în concursul Capitală Europeană a Culturii 2021, cum este de altfel şi cazul oraşului de la poalele Tâmpei.