Curs BNR

1 EUR = 4.9769 RON

1 USD = 4.5843 RON

1 GBP = 5.8121 RON

1 XAU = 299.1390 RON

1 AED = 1.2481 RON

1 AUD = 3.0185 RON

1 BGN = 2.5446 RON

1 BRL = 0.9283 RON

1 CAD = 3.4069 RON

1 CHF = 5.2243 RON

1 CNY = 0.6375 RON

1 CZK = 0.1966 RON

1 DKK = 0.6677 RON

1 EGP = 0.1484 RON

1 HUF = 1.2859 RON

1 INR = 0.0553 RON

1 JPY = 3.0530 RON

1 KRW = 0.3459 RON

1 MDL = 0.2573 RON

1 MXN = 0.2692 RON

1 NOK = 0.4391 RON

1 NZD = 2.8468 RON

1 PLN = 1.1535 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0492 RON

1 SEK = 0.4454 RON

1 TRY = 0.1473 RON

1 UAH = 0.1192 RON

1 XDR = 6.0921 RON

1 ZAR = 0.2420 RON

Editia 8128 - 23 feb 10:38

Constantin Niţă s-a săturat deja de puşcărie

Autor: Marius BOERIU

Publicat la 09 noiembrie 2023

Fostul şef PSD Braşov vrea să iasă din închisoare. Invocă fostul cod penal care I-ar permite să execute 1/3 din pedeapsă, pentru că are peste 60 de ani

Constantin Niţă s-a săturat deja de puşcărie

Foto: „M-AM REEDUCAT”: Iunie 2019 - Constantin Niţă la lansarea cărţii „Expansiunea turismului românesc”, scrisă în puşcărie. De abia fusese eliberat, după 6 luni executate din cei 4 ani, pentru o „pauză” de rejudecare a procesului în care a fost condamnat pentru mită. „Este prima mea ieşire publică dupa trei ani. Din anumite considerente, statul român a considerat că trebuie să mă trimită la reeducare şi m-am reeducat. Şi în această perioadă am scris această carte şi am mai început una, despre politică”, declara atunci Niţă. N-a mai lansat-o, însă.
 
Fostul ministru al Energiei Constantin Niţă (67 de ani), care a fost şi şeful PSD Braşov pentru mulţi ani, nu poate ieşi din închisoare mai devreme de 12.05.2024, atunci când se împlineşte fracţia minimă prevăzută de lege pentru formularea unei cereri de eliberare condiţionată, arată magistraţii de la Judecătoria Miercurea Ciuc în hotărârea prin care i-au respins deţinutului Niţă prematura solicitare.
La mai puţin de 9 luni de când a fost trimis după gratii pentru 4 ani în legătură cu un trafic de influenţă de 30.000 euro, Constantin Niţă s-a săturat deja de puşcărie. Tribunalul Harghita va judeca pe data de 06.12.2023 contestaţia lui Constantin Niţă la hotărârea Judecătoriei Miercurea Ciuc din data de 18.10.2023, atunci când judecătorii i-au respins cererea de liberare condiţionată.

Din 4 ani, a făcut doar 15 luni, în 2 „sejururi”
Fostul ministru social-democrat al Energiei s-a întors la închisoare după ce Înalta Curte i-a respins în noiembrie 2022 o cale extraordinară de atac împotriva deciziei de condamnare din iunie 2018. Atunci, tot Înalta Curte îl condamnase pe Niţă la 4 ani de puşcărie pentru trafic de influenţă, mai exact pentru că îi ceruse afaceristului Tiberiu Urdăreanu de la UTI un „comision” de 5% dintr-un contract bănos cu Primăria Iaşi, condusă la vremea respectivă de Gheorghe Nichita (condamnat şi el la 5 ani de puşcărie într-un alt dosar).
Constantin Niţă a executat şase luni de pedeapsă, apoi a fost pus în libertate, deoarece Curtea Constituţională a constatat drept nelegala compunere a completurilor de judecători de la Înalta Curte. Decizia de eliberare a venit în cadrul unei contestaţii în anulare, pe care fostul ministru a pierdut-o într-un final, în noiembrie 2022.
O decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene l-a băgat pe Niţă înapoi după gratii, la fel ca în cazul Elenei Udrea în Dosarul Gala Bute, care obţinuse şi ea anularea condamnării de 6 ani.

Condamnat după legea favorabilă, dar cu 1/2 executare
Constantin Niţă cere acum liberarea condiţionată în temeiul vechiului Cod penal, care prevedea posibilitatea punerii în libertate după executarea a 1/3 din pedeapsă în cazul deţinuţilor în vârstă de peste 60 de ani. Problema e că lui Constantin Niţă i-au fost aplicate prevederile noului Cod penal în momentul condamnării, considerate a fi mai favorabile, astfel că fostul ministru al Energiei nu mai poate beneficia de liberare la 1/3 din pedeapsă, ci la 1/2.

Instanţa: poate după 12 mai 2024
Ziare.com a consultat motivarea Judecătoriei Miercurea Ciuc din data de 18.10.2023 pentru a vedea cum i-a stricat instanţa calculele lui Constantin Niţă:
„Petentul se află în executarea pedepsei începând cu 25.11.2022 care va expira la termen la data de 15.05.2026, urmând ca acesta să devină propozabil pentru a fi analizat din perspectiva liberării condiţionate începând cu data de 12.05.2024.
Cu privire la legea penală aplicabilă din perspectiva liberării condiţionate, instanţa constată că în speţa de faţă se aplică noul Cod penal din 01.02.2014, iar nu vechiul Cod penal din 1968 întrucât, după cum rezultă din hotărârea de condamnare pronunţată de ÎCCJ, la condamnarea petentului s-a reţinut ca fiind legea penală mai favorabilă noul Cod penal, fiindu-i antrenată răspunderea penală în conformitate cu dispoziţiile Codului penal din 01.02.2014.
Or, fiindu-i stabilită legea penală mai favorabilă prin prisma intervenţiei succesiunii de legi penale de la săvârşirea faptei până la pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitivă, executarea pedepsei, în absenţa intervenţiei unei noi legi penale de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la soluţionarea cererii de liberare condiţionată, este guvernată de lege penală care i s-a reţinut deja cu autoritate de lucru judecat
În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani se poate dispune liberarea condiţionată după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani (…).
În calculul fracţiunilor de pedeapsă se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate.
În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
Rezultă că pentru a se aprecia asupra liberării condiţionate a condamnatului, se impune, pe de o parte, îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute art. 100 CP, iar pe de altă parte, parcurgerea etapei evaluării prin intermediul comisiei pentru liberare condiţionată din cadrul penitenciarului unde persoana condamnată execută pedeapsa.
Or, astfel cum rezultă din cele de mai sus, condamnatul nu a executat fracţia minimă obligatorie, urmând a împlini termenul pentru fi susceptibil de analiză la data de 12.05.2024, întrucât acesta la data de 19.09.2023 avea 491 zile executate, iar art. 100 alin. (2) Cod penal impune executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în care se iau în calcul şi zilele considerate executate, însă fără ca durata efectiv executată din pedeapsă să fie mai mică de 1/3 potrivit alin. (4) al aceluiaşi art. 100.
În concret, petentul execută o pedeapsă de 4 ani închisoare care reprezintă 1.460 zile închisoare, acesta a executat în arest preventiv 193 zile (28.06.2018-19.12.2018), iar începând cu 25.11.2022 până la data prezentei (18.10.2023) a executat efectiv 327 zile închisoare, în total 520 zile.
Pentru a beneficia de dispoziţiile art. 100 alin. (2) ori alin. (4) Cod penal, se impune executarea a jumătate din pedeapsă, respectiv 730 zile închisoare, în care intră în calcul şi zilele care se consideră executate în baza muncii prestate.
Aceste munci prestate trebuie înţelese în sensul cumulativ impus de dispoziţiile sus-amintite ale art. 100 Cod penal, respectiv că zile efective executate în detenţie cumulat cu zilele considerate executate în baza muncii prestate să atingă jumătate din durata pedepsei, fără ca zilele efective de detenţie să fie sub 1/3 din durata pedepsei.
Ca atare, chiar dacă, în prezent, petentul a executat efectiv peste 1/3 din durata pedepsei (corespunzător a 486 zile), astfel cum a arătat apărătorul ales, petentul nu a putut să presteze muncă în interesul locului de detenţie şi nu are zile considerate executate în sensul art. 96 din Legea nr. 254/2013 care să suplinească numărul zilelor executate până la împlinirea fracţiei de jumătate din pedeapsă. Prin urmare, analizarea situaţiei petentului în perspectiva liberării condiţionate nu este posibilă înainte de împlinirea termenului legal”, se arată în documentul citat.

ACUZAŢIILE DIN DOSAR
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Constantin Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.
Fostul şef PSD Braşov şI fost ministru al Energiei, Niţă  a intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.
„În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, arătau procurorii.

+1 -9

Comentarii

'Willy'

2023-11-09 13:42:52


'Deci concluzia este: ca sa stimulam productia de literatura ar fi bine sa se faca investitii in edituri la puscarie? Caci iata: orice terchea berchea cazat la mitimoanca este lovit de harul scrisului de romane. Sunt unii care de cand au picat la puscarie au scris cat nu au citit.'

'Barbu Gh.'

2023-11-09 05:34:18


'Ăsta, la cât a furat și distrus, nu trebuie să mai vadă lumina soarelui.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie