Conspiraţie sau război comercial? Ingredientele unui mesaj ce li se adresează şi braşovenilor: Braşovul, Mexicul şi făina de greier

După ce Uniunea Europeană a aprobat comercializarea făinei de greieri, în România au apărut, în special pe reţelele de socializare, tot felul de reacţii şi mesaje alarmiste. Mai nou, făina de greieri pare a fi armă într-un război comercial, pentru că pe reţelele de socializare au început să apară mesaje prin care oamenilor li se cerea să nu mai cumpere pâinea produsă de Vel Pitar. Mesajul a apărut după ce Vel Pitar - care deţine 10 unităţi de producţie în zece oraşe, respectiv Braşov, Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Giurgiu, Iaşi, Tecuci (jud. Galaţi), Pantelimon (jud. Ilfov) şi Chitila (jud. Ilfov) - a fost cumpărată de gigantul mexican Grupo Bimbo, unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel mondial în industria de panificaţie. În schimb, tranzacţia nu a inclus şi „Şapte Spice” din Braşov, compania de morărit care făcea parte din grupul de firme de care aparţinea Vel Pitar înainte de tranzacţia cu firma mexicană. De altfel, lipsa companiei „Şapte Spice” din tranzacţie a fost speculată de cei care au propagat mesajele alarmiste privind pâinea cu făină de greieri.

Cum a fost „rafinat” mesajul
Concret, atât pe reţelele de socializare, cât şi pe WhatsApp a început să circule mesajul „Nu mai cumpăraţi nimic de la Vel Pitar. Au fost preluaţi de Bimbo o firmă mexicană, fără linia de morărit „Şapte Spice” din Braşov. Toate produsele lor conţin făină de greieri”. Cum firma Vel Pitar are o unitate de producţie şi la Braşov, în mod implicit, destinatari ai mesajului sunt în aceste zile şi locuitorii oraşului de la poalele Tâmpei.
Utilizarea făinii de greier a fost infirmată de reprezentanţii companiei Vel Pitar, care, contactaţi telefonic, ne-au spus că oamenii se pot convinge de acest lucru verificând etichetele produselor pe care le comercializează.
Practic, cei care au propagat mesajul l-au făcut „credibil” crearea unui scenariu: mexicanii, axaţi pe profit, au cumpărat numai divizia de panificaţie (nu şi compania de morărit, care procesează grâul românesc) pentru a putea introduce în procesul de producţie materia primă pe care şi-o doresc, în cazul de faţă fiind vorba de făina de greier.  

De ce un astfel de mesaj are „audienţă”?
Aprobarea de către Uniunea Europeană a comercializării făinii de greier a stârnit multe discuţii în România, inclusiv la nivel înalt. De altfel, este de notorietate poziţia ministrului Agriculturii, Petre Daea, care le-a cerut românilor să nu mănânce făină de greier.
Pe de altă parte, despre făina de greier au apărut tot felul de informaţii în mediul virtual, cum că este alergenă şi produce şoc anafilactic. Altfel spus, în propagarea mesajelor a fost folosită o „reţetă de succes” din alte campanii, cum au fost cele împotriva reţelelor 5 G (despre care s-a spus că afectează sănătatea) sau a vaccinurilor de orice fel (care, la fel, au efecte adverse ce pot duce uşor la moartea celor care se vaccinează).
Cu alte cuvinte, mesajele privind „făina de greier” din pâinea producătorului amintit este suficient de „subversiv”, pentru a fi crezut şi acceptat de mulţi oameni.
Scopul pentru care îndemnul la boicot a fost lansat în spaţiul public este, însă, greu de identificat. Poate fi o simplă strategie de demonizare a unui jucător de pe piaţă, poate fi un episod al „războiului hibrid” de ce duce în Europa de mai mulţi ani sau, pur şi simplu, poate fi o „joacă de-a conspiraţia” a unor persoane care vor să se distreze puţin în mediul virtual.