Consiliul Judeţean Braşov pregăteşte un proiect de 100 de milioane de euro pentru sistemul integrat de management al deşeurilor

Consiliul Judeţean Braşov a anunţat că în cursul anului viitor va semna contractul de finanţare prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014 – 2020 pentru realizarea proiectelor incluse în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) din judeţul Braşov.
Anunţul a fost făcut de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Toaso Imelda, în timpul dezbaterii privind calitatea aerului organizată vineri de Primăria Braşov. „Contractul de consultanţă pentru implementarea proiectului a fost semnat în luna iulie a acestui an. În acest moment este finalizată etapa de colectare a datelor de la primării, de la Agenţia de Protecţia Mediului Braşov şi de la operatorii de salubritate. În urma acestei etape au fost identificate deficienţele cheie ale sistemului actual de gestionare a deşeurilor şi se conturează măsurile necesare eliminării problemelor. Pentru a pregăti acest proiect,  a cărui valoare va depăşi, cel mai probabil, 100 de milioane de euro avem sprijinul autorităţii de management a POIM şi a experţilor Jaspers, care este instituţia care are ultimul cuvânt de spus în aprobarea acestui proiect”, a declarat reprezentantul Consiliului Judeţean.
Tot în timpul dezbaterii, Marius Băican, reprezentantul consultantului, a prezentat, pe scurt, master planul privind managementul deşeurilor din judeţul Braşov.  Acesta a precizat că studiul de fezabilitate  va fi încheiat în trimestrul 3 al anului viitor, după care se depune cererea de finanţare şi va începe implementarea. Pe de altă parte, acesta a fost completat de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Toaso Imelda, care a declarat că perioada de implementare a proiectului este estimată la 4 ani.

„În acest moment se reciclează aproximativ 4% din cantitatea totală de deşeuri”
Marius Băican a precizat că principalele obiective ale master planului sunt colectarea separată şi reciclarea deşeurilor, reducerea de la depozitare a cantităţii de deşeuri biodegradabile şi închiderea gropilor neconforme.
„În acest moment se reciclează aproximativ 4% din cantitatea totală de deşeuri, iar anul viitor ar trebui să ajungem la 50%, aproape imposibil, având în vedere infrastructura existentă. Prin acest proiect ne propunem ca cel mai târziu în anul 2025 să ajungem la acel 50%”, a declarat Marius Băican. În ceea ce priveşte deşeurile depuse la depozitele de deşeuri, acesta a spus că „astăzi, 80% - 90% din deşeurile reciclabile sau biodegradabile ajung în depozit. În anul 2035 trebuie să ajungem la un procent de 10%.  Aceste deşeuri, în urma proceselor chimice formează gaz şi, uneori se poate ajunge la autoaprinderea depozitului sau la apariţia unor mirosuri. Teoretic, anul viitor ar trebui să ajungem la ca 35% din aceste deşeuri să ajungă în depozit. În mod normal, ele ar trebui colectate separat şi tratate”.
Un alt obiectiv anunţat de consultant se referă la valorificarea energetică a deşeurilor:  „În prezent nu se prea întâmplă acest lucru, dar va trebui să ajungem la un procent de 15%”.
În ceea ce priveşte investiţiile necesare, consultantul a declarat că acestea sunt necesare începând de la componenta de colectare selectivă  deşeurilor de la populaţie. „Vor exista şi centre pentru deşeuri voluminoase”, a anunţat consultantul. De asemenea, sunt prevăzute patru staţii de transfer, care sunt, practic, nişte depozite temporare la care se depun, în primă fază gunoaiele strânse din localităţile arondate. La aceste staţii deşeurile sunt compactate şi transportate la depozitul ecologic cu mai puţine vehicule, ceea ce reduce poluarea şi costurile.

Condiţia Primăriei Codlea pentru găzduirea unui centru de management al deşeurilor  
Totodat, consultantul a afirmat că pe lista de investiţii este un Centru Integrat de Management al Deşeurilor, unde să se facă tratarea şi eliminarea deşeurilor. „Un astfel de centru va fi compus dintr-o staţie de tratare mecanică a deşeurilor, una de tratare biologică, una de compostare”, explicat acesta.  
Pentru acest centru se caută un amplasament în zona Codlea - Dumbrăviţa. „În această perioadă se fac analize în ceea ce priveşte amplasamentul, care trebuie să respecte anumite cerinţe”, a continuat Băican.
Tot în master planul pregătit de Consiliul Judeţean Braşov este prevăzută şi închiderea depozitului de deşeuri de la Rupea, proiect care nu a fost inclus în programul finanţat de Administraţia Fondului de Mediu, aşa cum s-a întâmplat cu fostele gropi de gunoi de la Braşov, Săcele, Codlea, Râşnov, Făgăraş, Braşov sau Zărneşti.
În momentul prezentării detaliilor legate de  Centrul Integrat de Management al Deşeurilor, a intervenit şi viceprimarul municipiului Codlea, Erwin Albu, care a precizat că acest centru va fi construit pe teritoriul administrativ al acestei localităţi doar în situaţia în care comunitatea va fi de acord. „După ce se stabileşte care este amplasamentul optim, va urma etapa de consultare publică. De asemenea, va fi nevoie şi de o prezentare clară a unui astfel de centru, pentru că toţi avem în minte «un deal de gunoi». În cazul unui astfel de centru, totul ţine de operare. Dacă activitatea se face cu respectarea prevederilor legale, nu sunt probleme în ceea ce priveşte protecţia mediului”, i-a răspuns consultantul.
Pe de altă parte, Albu a declarat că, pentru un astfel de centru, unul dintre amplasamentele analizate este un teren de la graniţa cu teritoriul administrativ al oraşului Ghimbav, care este curăţat constant de deşeurile aruncate ilegal. De asemenea, Albu, care face parte şi din comitetul director al Asociaţiei ISO Mediu (care se ocupă de implementarea master planului privind deşeurile), a declarat că, pentru realizarea unui alt centru logistic de management integrat al deşeurilor este luată în calcul zona Făgăraş.

„Începe o revoluţie nouă?”. Schimb de replici în timpul dezbaterii
În timpul prezentării stadiului de implementare a SMID au intervenit  şi câţiva cetăţeni, unul dintre ei spunând că „nu vrem slide-uri”. Alţii au amintit că în Triaj este un miros îngrozitor, iar Braşovul este extrem de poluat. Altul a spus că nu are timp să stea ore întregi la dezbatere, pentru că are un job. De cealaltă parte, primarul Braşovului, George Scripcaru a declarat că „stăm cât este nevoie”. În discuţie a intervenit şi consilierul local Cristian Macedonschi, care, după ce a văzut reacţia oamenilor a întrebat „începe o revoluţie nouă?”.
Totodată, senatorul USR Allen Coliban a amintit că master planul privind managementul deşeurilor trebuia implementat în urmă cu zece ani. I-a răspuns preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, care a declarat că „eu pot spune ce s-a întâmplat după ce am devenit preşedinte al Consiliului Judeţean. Cred că domnul senator Allen Coliban ştie foarte bine că, din punct de vedere al implementării acestui SMID, în anul 2017, în primul buget pe care l-am aprobat, am alocat sumele necesare administraţiilor locale pentru pregătirea documentaţilor necesare închiderii depozitelor neconforme. Ulterior, au fost semnate contractele de finanţare cu Administraţia Fondului de Mediu, pentru realizarea lucrărilor propriu-zise.  De asemenea, planul judeţean nu putea fi realizat dacă nu exista un plan naţional de gestionare a deşeurilor, care a fost aprobat cu întârziere. Totodată, ştim foarte bine că pentru a contracta n consultant este nevoie de proceduri de achiziţie”, a declarat Adrian Veştea.
Dezbaterea a fost organizată vineri în sala de plen a Consiliului Local Braşov. La această dezbatere au participat aproape 100 de persoane, discuţiile durând mai bine de trei ore.