Consiliul Judeţean a finalizat documentaţia pentru SMID Braşov. Se încearcă blocarea proiectului pe toate căile

Început în urmă cu mulţi ani, documentaţia proiectului Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor din Judeţul Braşov, pentru care Consiliul Judeţean Braşov intenţionează să solicite o finanţare europeană nerambursabilă a fost finalizată, fiind în curs elaborarea cererii de finanţare. 

„Oriunde am analizat o locaţie, aproape imediat apărea cineva care instiga populaţia”
În ultimii şase ani, mai exact din anul 2020, acest proiect a fost coordonat de Szenner Zoltan (vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, apoi administrator public al judeţului şi preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Braşov), care a precizat că, până să se ajungă în acest punct, a fost în aproape toate localităţile din zona metropolitană, pentru a identifica cele mai bune amplasamente pentru realizarea instalaţiilor. „Oriunde am analizat o locaţie, aproape imediat apărea cineva care instiga populaţia la blocarea proiectului cu sloganul «Nu vrem groapă de gunoi!». Nici când am reuşit să asigurăm locaţiile nu s-au oprit, doar s-au diversificat. De la campanii de denigrare şi atacuri în online, plângeri administrative, şi până instigarea populaţiei împotriva proiectului, am avut parte de toate dar totuşi am mers mai departe. Am finalizat documentaţia, am obţinut toate avizele, aprobările, avem în curs redactarea cererii de finanţare. Am lucrat şase ani la acest proiect şi timp de şase ani s-a încercat blocarea lui. Sunt mulţi care au interesul ca actualul sistem, actuala situaţie, din domeniul gestionării deşeurilor în judeţul Braşov, să se perpetueze. Suntem pe ultima sută de metri şi totuşi, chiar şi acum, se încearcă în mod agresiv blocarea proiectului SMID în instanţă sau prin plângeri şi sesizări la diferite instituţii”, a precizat Szenner Zoltan. 

Amplasamentele, identificate după doi ani de căutări  
După aproape doi ani în care au fost analizate numeroase locaţii pentru investiţiile din proiect, au fost identificate locaţiile potrivite la Măieruş, Părău, Hoghiz, fiind obţinute Hotărâri de Consiliu Local prin care comunităţile respective şi-au exprimat acordul pentru realizarea investiţiilor. S-au elaborat Studiul de fezabilitate şi anexele lui (pentru SMID), Studiile de specialitate, Planurile urbanistice zonale pentru fiecare locaţie, au fost obţinute toate avizele, inclusiv Acordul de mediu. 
„După aproape doi ani de consultări, în care JASPERS şi Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a verificat şi revizuit întreaga documentaţie şi au fost făcute toate modificările/completările necesare, s-a considerat că documentaţia este matură. Am ajuns la stadiul în care poate fi depusă cererea de finanţare. După atâţia ani de muncă a rezultat, cred, cel mai amplu proiect de acest gen din România, fiind propuse cele mai moderne instalaţii din domeniul gestionării deşeurilor din ţară”, a continuat Szenner Zoltan. 
Şi totuşi, a mai spus coordonatorul proiectului SMID, cei care încearcă să blocheze acest proiect, scandează de ani de zile: „Nu vrem groapă de gunoi!”, deşi SMID este exact opusul unei gropi de gunoi. 
În primul rând, scopul realizării acestor investiţii este de a devia de la depozitare un procent cât mai mare de deşeuri, adică să reciclăm, valorificăm, compostăm, tratăm mecano-biologic deşeurile, astfel încât în final să ajungă la depozit doar un procent de doar 10%, faţă de aproape 90% cât se depozitează acum. În al doilea rând, în proiectul SMID nici măcar nu avem prevăzută o groapă de gunoi, deoarece, conform prevederilor legale, nu avem voie să facem un alt depozit de deşeuri. 
„Pentru amplasamentul de la Măieruş am primit recent 9 plângeri prealabile de la o singură persoană. Au fost transmise sesizări şi plângeri la ministere şi diverse instituţii ale statului. Aceeaşi persoană a iniţiat trei acţiuni în instanţă şi a declarat că doreşte mutarea amplasamentului sau obţinerea de despăgubirii financiare. Despăgubiri financiare la care nu este îndreptăţită în mod legal. Terenurile ei nu se află pe amplasamentul viitoarei investiţii şi nu a demonstrat că va fi afectată de realizarea acesteia. Am avut şi personal discuţii cu această persoană, i-am răspuns şi la toate adresele sau solicitările de informaţii, a primit toate detaliile legate de amplasamentul de la Măieruş şi de activitatea care se va desfăşura acolo şi mai ales de măsurile de protecţie care au fost prevăzute”, a mai spus Szenner Zoltan. 
De exemplu, administratorul public al judeţului a precizat că pentru amplasamentul de la Măieruş este prevăzut în Studiul de fezabilitate şi în documentaţia pentru Acordul de mediu că întreaga apă care se va folosi pe amplasament va fi epurată şi refolosită ca apă tehnologică. Chiar şi apa de ploaie va fi colectată şi stocată ca rezervă de incendiu, iar preaplinul acesteia va ajunge într-un bazin de evaporare. 
„Din grijă pentru mediu, apa de pe amplasament nu va fi deversată într-un emisar natural şi totuşi suntem acuzaţi că vom epuiza şi vom otrăvi acviferele. Sunt afirmaţii fără dovezi sau argumente concrete. Este greu de crezut că această persoană nu a fost ajutată în demersurile ei şi că aceste eforturi de a bloca proiectul nu sunt coordonate, mai ales că, interesant, cei care sunt împotriva locaţiei din Părău sunt şi împotriva locaţiei de la Măieruş, iar argumentele sunt similare în ambele cazuri”, a menţionat reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov. 

Care este situaţia la Părău
În anul 2022, Consiliul Local Părău şi-a exprimat acordul, prin Hotărâre de Consiliu Local, pentru realizarea investiţiei de pe teritoriul comunei, pe amplasamentul identificat de Consiliul Judeţean Braşov.
În anul 2024, tot prin Hotărâre a Consiliului Local Părău, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Centrul de sortare şi pregătire a deşeurilor pentru valorificare materială şi energetică Părău din cadrul SMID. 
Comuna Părău a emis şi două avize favorabile, în anii 2022 şi 2024, pentru realizarea investiţiilor din cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Braşov.
Pe baza acestor Hotărâri de Consiliu Local adoptate de Consiliul Local Părău, Consiliul Judeţean a făcut, timp de 4 ani, toate demersurile legate de realizarea documentaţiilor proiectului. 
Începând cu anul 2022, consilierii locali din Părău au avut toate informaţiile, documentaţia proiectului a fost disponibilă pentru consultare la Primăria Părău, au fost organizate două dezbateri publice în cadrul procedurilor de PUZ şi de obţinere a Acordului de mediu.
După toate aceste demersuri, în anul 2026, Consiliul local al comunei Părău s-a răzgândit brusc în privinţa investiţiei şi nu a mai vrut să aprobe Contractul de asociere privind implementarea SMID în judeţul Braşov, care era următoarea etapă în realizarea proiectului SMID, înainte de depunerea cererii de finanţare. 58 dintre cele 59 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov şi-au exprimat acordul pentru acest Contract de asociere, doar Consiliul Local Părău nu a fost de acord. 
„După două voturi în care au fost de acord cu proiectul, au considerat de cuviinţă să încerce să blocheze unul dintre cele mai importante proiecte ale judeţului, care este pregătit pentru a fi depusă cererea de finanţare. Am înţeles, primarul din Părău a avut probleme şi şi-a pierdut funcţia, iar acum se fac alte calcule politice în comună, dar un proiect de peste 185 de milioane de euro, de care vor beneficia locuitorii întregului judeţ, nu ar trebui să facă obiectul unor jocuri politice. Timp de 4 ani, pe baza hotărârilor Consiliului Local al comunei Părău, s-a lucrat la acest proiect, luând în considerare locaţia de la Părău”, a explicat Szenner Zoltan. 
Acesta a subliniat că termenul de depunere a cererii de finanţare este sfârşitul anului 2026, nu se mai poate schimba acum locaţia pentru că s-au răzgândit consilierii din Părău. 
„Nu mai avem încă 4 ani pentru a identifica o nouă locaţie şi pentru a elabora din nou întregul proiect. Şi la Părău a fost iniţiată o acţiune în instanţă, de către o avocată de la Baroul din Sibiu, împotriva locaţiei de la Părău şi imediat au apărut câteva persoane care au început să scandeze acelaşi slogan: «Nu vrem groapă de gunoi!». Sunt curios dacă cei care spun că nu vor groapă de gunoi le-au explicat locuitorilor din Părău şi Măieruş ce ar însemna o investiţie de peste 40 de milioane de euro într-o comună care are puţin peste 2.000 de locuitori, cum e Părău? Sau de 90 de milioane de euro pentru o comună cum e Măieruş? Sau cum şi, mai ales, la ce tarife vor asigura salubrizarea în aceste comune în viitor?”, a mai declarat Szenner Zoltan. 

„Judeţul Braşov a rămas codaş”
În judeţul Braşov s-a mai încercat o dată să se realizeze un proiect SMID, pe axa de finanţare POS Mediu 2007-2013, dar demersurile legate de implementarea acestui proiect s-au blocat atunci. În judeţul Braşov nu s-a dorit atunci un sistem de management integrat al deşeurilor.
Pe axa de finanţare POIM 2014-2020 şi, ulterior, pe PDD 2021-2027 s-a ivit oportunitatea să accesăm fonduri nerambursabile pentru investiţiile necesare pentru realizarea unui Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID).  
„În acest timp, vecinii noştri însă nu au stat degeaba, iar judeţul Braşov a rămas codaş, unul dintre puţinele judeţe care nici acum nu are un sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Am rămas codaşi şi acest lucru ne costă. Sistemul actual prin care se gestionează deşeurile în judeţul Braşov este ineficient: se depozitează aproximativ 90% din deşeuri şi doar un procent foarte mic este reciclat sau valorificat. Iar povara acestei ineficienţe o ducem noi toţi, pentru că plătim tarife mari de salubrizare ca să depozităm deşeurile, în loc să le reciclăm, valorificăm, compostăm. Şi mai plătim penalităţi sub forma contribuţiilor la Fondul pentru Mediu, pe care le plătesc primăriile pentru neîndeplinirea ţintelor de reciclare. Avem nevoie de un sistem public, performant, pentru gestionarea unitară a deşeurilor din întreg judeţul Braşov, iar pentru asta avem nevoie de investiţii majore în instalaţii moderne şi performante, care să ne permită să reciclăm, tratăm şi valorificăm deşeurile – acesta este SMID, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor. Valoarea proiectului este de peste 185 de milioane de euro, dar nici Consiliul Judeţean Braşov, şi nici o altă unitate administrativ-teritorială din judeţul Braşov nu poate asigura această sumă din bugetul propriu. Nici nu e nevoie, pentru că avem posibilitatea să accesăm fonduri nerambursabile. Eu cred că, indiferent unde am fi propus să facem aceste instalaţii în judeţul Braşov, s-ar fi găsit cineva care să încerce să ne împiedice. Pentru că nu locaţiile sunt problema, ci interesele”, mai afirmat Szenner Zoltan. 
Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor este implementat de Consiliul Judeţean Braşov în parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” (ADI ISO Mediu) Braşov, iar investiţiile incluse în proiect urmează a fi terminate cel mai târziu în anul 2030.   
În SMID sunt incluse trei instalaţii, una la Măieruş (instalaţie integrată de tratare a deşeurilor reciclabile colectate separat şi reziduale, în vederea valorificării materiale şi energetice), care va deservi municipiul Braşov şi localităţile din vecinătate. La Părău va fi amenajat un centru de sortare şi pregătire a deşeurilor pentru valorificare materială si energetică, care va deservi localităţile din Ţara Făgăraşului, iar o altă investiţie se va realiza la Hoghiz (zona Rupea), unde va fi amenajată o staţie de transfer.  
Valoarea totală a proiectului este de 945,4 milioane de lei. Valoarea eligibilă este de 782,5 milioane de lei (ceea ce include o finanţare nerambursabilă de 639,5 milioane de lei), diferenţa reprezentând contribuţia Consiliului Judeţean Braşov.