Conferinţa de presă “Noutăţi aduse de Noul Cod Penal şi de Procedură Penală”

Conferinţa a fost transmisă online prin Google Hangout şi se va regăsi şi pe site-ul Youtube.

Temele dezbătute:
1. Lansarea portalului gratuit http://www.noulcodpenal.com
2. Noul Cod penal şi presa
3. Cine este lăsat liber după adoptarea Noului Cod Penal şi de Procedură Penală
4. Înşelăciunea şi infracţiunile de corupţie în Noul Cod Penal
5. Cine scapă de detenţie după adoptarea Noul Cod Penal

Speakerii conferinţei:
Av. Coltuc Marius Vicenţiu şi avocat Bogdan Palade, din partea Cabinetului de avocat Coltuc -http://www.coltuc.ro.

Rezumat discuţii:
- Începând cu 1 februarie 2014, cine face dezvăluiri critice despre activitatea unui procuror sau judecător riscă închisoarea;

Astfel, potrivit art. 276 Cod penal: „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecator sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

-        Şapte noi legi care vor intra în vigoare la 1 februarie 2014 modifică structural nu doar regimul de executare a pedepselor în România, ci şi sistemul de calcul pentru infracţiuni şi probaţiunea. Un amplu proces de reevaluare a sentinţelor definitive se desfăşoară în paralel în toate penitenciarele din România, prin judecătorii delegaţi, procurori şi judecători detaşaţi de la alte unităţi.

Noua lege suprimă o incriminare. Prin urmare, nu mai au corespondent în noua lege: prostituţia și tulburarea folosinţei locuinţei. Nu vor fi dezincriminate faptele dacă legea nouă preia conţinutul vechii infracţiuni sub altă formă – primirea de foloase necuvenite este inclusă de noul Cod Penal la luare de mită.
-        Complotul şi asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni se regăsesc în întregime în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat.
-        Subminarea economiei naţionale poate fi reinterpretată ca abuz în serviciu, delapidare cu consecinţe deosebit de grave sau faptă de corupţie.
-        Infracţiunea de nedenunţare (din culpa inculpatului) nu se mai regăseşte în Noul Cod Penal, ca efect al modificării regulii privind sancţionarea omisiunii.
-        Tulburarea de posesie comisă fără utilizarea constrângerii sau desfiinţarea ori mutarea semnelor de hotar îşi pierde caracterul infracţional.
În cele 43 de penitenciare din România sunt încarceraţi peste 33.000 de deţinuţi. Numărul condamnaţilor a crescut în mod constant în ultimii doi ani, mai ales din cauza returnării românilor condamnaţi în peste hotare. Supraagolmerarea din penitenciare este unul dintre motivele constant pentru care România este condamnată la CEDO, în timp ce costurile ANP s-au
ridicat în 2012 la peste 900 de milioane de lei. Experţii susţin că dacă s-ar avea în vedere standardele internaţionale în materie, România ar trebui să deţină nu 27.000 de locuri, cât susţine Administraţia Naţională a Penitenciarelor că are, ci 19.000 de locuri. În acelaşi timp, României îi lipsesc premisele esenţiale pentru reinserţia socială a deţinuţilor, care deşi există teoretic şi instituţional, rareori ajunge să fie efectivă.
În proiectul noului cod penal scad limitele de pedeapsă pentru unele infracţiuni de corupţie. Astfel, pentru luarea de mită scad de la 3-12 ani închisoare în codul actual la 2-7 ani în proiect (iar pentru cei care nu ocupa o functie publica se prevede chiar o reducere la jumatate faţă de aceste limite – de exemplu, un medic e sancţionat acum pentru mită cu 3-12 ani, iar în noul Cod va fi 1-3 ani şi 6 luni), pentru traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă scad de la 2-10 ani, la 1-5 ani.
Justitificările aduse de Ministerul Justiţiei sunt: a) pedepsele aplicate în concret de instanţe pentru această categorie de infracţiuni; b) necesitatea corelării cu dispoziţiile din partea generală referitoare la mecanismele de sancţionare a pluralităţii de infracţiuni, dar şi la limitele de pedeapsă prevăzute pentru aplicarea modalităţilor alternative de individualizare a executării sancţiunilor; c) necesitatea reflectării în limitele legale de pedeapsă a ierarhiei fireşti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penală; d) necesitatea revenirii la tradiţia Codurilor penale anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 şi Codul penal în vigoare în forma avută la adoptarea sa, în 1968).

Din partea mass media au participat 7 televiziuni si 3 radiouri si 3 clienti ai Cabinet de avocat Coltuc.


Despre Cabinet de avocat  Coltuc:
Detaliile le regăsiţi pe www.coltuc.ro şi www.noulcodpenal.com.