„Condamnările” DNA, cazurile Scripcaru vs Boghiu. Arme şi etichete, oglinda dublei măsuri din politica braşoveană

Deşi provin din tabere politice aflate de ani buni în conflict, George Scripcaru (PNL) şi Flavia Boghiu (USR) au parcurs un traseu asemănător în justiţie. Ambii au fost anchetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie, trimişi în judecată în dosare de corupţie şi, în cele din urmă, achitaţi de instanţe. Dincolo de acest deznodământ comun, reacţiile lor publice şi modul în care partidele au exploatat politic aceste dosare au fost însă diferite, potrivit unei analize făcute de Braşov Metropolitan.

Achitaţi, dar cu prejudiciu
Cele două cazuri ilustrează felul în care anchetele penale au fost transformate, de-a lungul timpului, în arme electorale şi instrumente de confruntare între partide, înainte ca instanţele să stabilească definitiv situaţia juridică a celor implicaţi. Totodată, ele arată cât de uşor etichetele politice pot influenţa dezbaterea publică, chiar şi atunci când verdictul final infirmă acuzaţiile formulate iniţial.

7 ani de procese pentru George Scripcaru
George Scripcaru a intrat în atenţia DNA în anul 2015, când a fost trimis în judecată în aşa-numitul „Dosar Termoficarea”, fiind acuzat de abuz în serviciu. După un proces care s-a întins pe parcursul a şapte ani, actualul primar al Braşovului a fost achitat definitiv în 2022.
Nu a fost singurul dosar în care edilul a fost cercetat. În „Dosarul Skoda”, procurorii au susţinut că acesta ar fi folosit în interes personal un autoturism din flota RATBV, iar într-un alt dosar, deschis în 2020, a fost acuzat că ar fi interzis difuzarea unor clipuri electorale în autobuzele operatorului de transport. Și în aceste cauze soluţia instanţelor a fost aceeaşi: achitare.

Flavia Boghiu, trimisă în judecată înaintea alegerilor
Flavia Boghiu a fost trimisă în judecată de DNA în 2024, în „Dosarul Catacombele”, fiind acuzată de abuz în serviciu. Procurorii au susţinut că, în 2021, în calitate de viceprimar, ar fi atribuit cu titlu gratuit catacombele de După Ziduri Asociaţiei Amural, care a amenajat acolo un muzeu.
Dosarul a ajuns în instanţă chiar înaintea alegerilor locale, iar pe 3 august instanţa a pronunţat o soluţie de achitare.

Două strategii diferite în faţa acuzaţiilor
Diferenţele dintre cele două cazuri s-au văzut şi în modul în care cei doi politicieni au ales să gestioneze public acuzaţiile.
După trimiterea în judecată în „Dosarul Termoficarea”, George Scripcaru, primar în funcţie la acel moment, a evitat să comenteze public ancheta şi demersurile procurorilor DNA.
În schimb, Flavia Boghiu a adoptat o strategie diferită. Ea şi-a susţinut public nevinovăţia şi a afirmat în repetate rânduri că dosarul reprezintă o formă de „vânătoare politică”.
Diferenţele au continuat şi în plan electoral. În 2016, după deschiderea dosarului penal, George Scripcaru nu a mai putut candida din partea PNL şi a intrat în cursa pentru Primăria Braşov ca independent.
Flavia Boghiu, în schimb, s-a retras în 2024 din competiţia pentru un nou mandat de consilier local, invocând atunci motive medicale.

Aceleaşi arme politice, folosite pe rând de USR şi PNL
Dincolo de evoluţia dosarelor în instanţă, cele două cazuri au devenit instrumente importante în confruntarea politică dintre PNL şi USR.
În perioada în care George Scripcaru era cercetat de DNA, reprezentanţii USR au construit un discurs politic bazat pe eticheta de „penal în funcţie publică”, folosită constant în campaniile împotriva edilului.
Ani mai târziu, după trimiterea în judecată a Flaviei Boghiu, liberalii au apelat la aceeaşi strategie, folosind aproape identic mesajele promovate anterior de adversarii lor politici. Fostul viceprimar a fost, la rândul său, catalogat drept „penal în funcţie publică”, iar PNL a speculat ceea ce a considerat a fi o dublă măsură în discursul USR: unul foarte dur în cazul adversarilor politici şi unul orientat spre victimizare atunci când acuzaţiile îi vizau pe propriii reprezentanţi, mai notează Braşov Metropolitan.