După Banca Mondială, doar Autostrada Transilvania mai salvează Braşovul de poluare

Reprezentantul Băncii Mondiale, Marcel Heroiu, a prezentat vineri, în şedinţa de plen a Consiliului Local Braşov, rezultatele unei analize privind calitatea aerului din Braşov. Evaluarea a fost realizată în proiectul de politici urbane derulat cu Ministerul Dezvoltării. Prin acest studiu au fost  analizaţi mai mulţi indicatori, respectiv concentraţia de ozon troposferic, cea de plumb, cea de monoxid de carbon şi de dioxid de sulf, iar conform declaraţiei reprezentantului Băncii Mondiale,  indicatorul la care Braşovul nu stă bine este concentraţia de dioxid de azot, unde s-au constatat depăşiri ale limitelor. „Motivul pentru care Braşovul  nu stă bine la acest capitol este unul relativ simplu. Concentraţia de dioxid de azot, de obicei, vine de la traficul rutier. Ceea ce ne-au spus experţii este că în Braşov problema o reprezintă faptul că aici este un nod rutier important. Pe de o parte este traficul care vine pe Valea Prahovei, iar pe de altă parte, traficul care vine din Moldova şi Transilvania, iar Braşovul este aşezat, practic, într-o cuvă. Toate emisiile rezultate în urma acestui trafic rămân în această cuvă. Poluarea mare de care se vorbeşte la Braşov nu ţine atât de ceea ce se întâmplă efectiv în oraş, ci de traficul rutier. Soluţia evidentă este deturnarea traficului, prin finalizarea autostrăzii Transilvania, care practic mută circulaţia, mai ales traficul greu perimetral oraşului, în afara localităţii, deci în afara «cuvei»”, a explicat Heroiu.
 
Mircea Heroiu: „La Braşov nu simt că sunt într-un oraş poluat, dar când mă întorc acasă, la Cluj, simt această poluare”
Pe de altă parte, el a precizat că în ceea ce priveşte indicatorii de mediu, problema este cum se măsoară, cum se culeg aceste date. „Știm că în Braşov este de actualitate problema poluării aerului şi am stat de vorbă cu experţii în mediu ca să înţelegem care sunt problemele şi de acolo să identificăm soluţiile. Ce ne spun aceşti experţi este că poluarea aerului trebuie analizată pe mai multe elemente. Pe de o parte este concentraţia de particule în suspensie, genul de poluare pe care oamenii o simt cel mai uşor. De exemplu, când merg la Braşov nu simt că sunt într-un oraş poluat, dar când mă întorc acasă, la Cluj, simt această poluare”, am mai spus Mircea Heroiu.