Comunităţile de romi din România, la fel ca săracii din Africa

Asociaţia OvidiuRo a susţinut în acest an şcolar 677 de micuţi din judeţul Braşov, în mare parte romi, prin programul „Fiecare copil în grădiniţă”, implementat în localităţile Apaţa, Augustin, Budila, Comăna, Ormeniş, Râşnov, Tărlungeni şi Vama Buzăului. În total, 14 grădiniţe din aceste 8 comunităţi au implementat cu succes programul, iar rata medie a prezenţei copiilor la grădiniţă a crescut de la 58% în anul şcolar trecut la 74% în acest an şcolar. Totodată, 98 % din copiii care au fost la grădiniţă au fost înscrişi în grupa pregătitoare.
Din păcate însă cu o floare nu se face primăvară. Ieri, la conferinţa de bilanţ 2014 – 2015 a programului, situaţia comunităţilor rome a fost comparată de străinii care ne ajută să ne educăm copiii cu cea din Africa, iar condiţiile în care trăiesc romii din judeţ sunt considerate de aceştia ca fiind inumane. „Condiţii ca acestea nu ar trebui să existe în UE şi nu cred că ştiu prea mulţi de acest lucru. Dacă ei nu iau iniţiativă, copiii copiilor lor vor trăi la fel, de aceea vrem să schimbăm direcţia lor. Şi în Statele Unite ale Americii sunt oameni săraci, dar nu la acest nivel”, spune Leslie Hawke (SUA), cofondator OvidiuRo.

Sistem preluat de stat
Potrivit datelor prezentate ieri, la nivel naţional, 2.400 de preşcolari beneficiază de acest ajutor, care se constituie în principal în tichete de 50 de lei lunar acordate părinţilor care îşi trimit copiii zilnic la grădiniţă. O dată pe an, educatorii primesc 60 de lei pentru fiecare copil, pentru materiale educaţionale. Modelul actual de ajutorare a acestor copii se doreşte a fi preluat de autorităţile locale şi naţionale, printr-un proiect de lege. „Dorim ca el să se transforme în program naţional, este la ora actuală o iniţiativă legislativă, prin care Consiliul Judeţean, din anul viitor şcolar, să aibă posibilitatea de a finanţa programul, prin acordarea unor tichete sociale”, a spus Claudiu Coman, vicepreşedintele CJ Braşov. Banii necesari pentru implementarea proiectului au provenit în acest an din fonduri norvegiene, iar în următoarea perioadă, cel mai probabil, programul va fi continuat cu susţinere financiară elveţiană.

Sprijin şi de la primării
Braşovul este unul dintre primele judeţe care susţin educaţia preşcolară în comunităţile foarte sărace. Consiliile locale din Augustin, Budila, Râşnov şi Vama Buzăului au acoperit fondurile necesare pentru îmbrăcămintea şi încalţămintea copiilor din programul FCG pentru anul şcolar 2014-2015. „Braşovul este unul dintre judeţele în care anul acesta am consolidat colaborarea şi am construit împreună premisele favorabile pentru a extinde programul în toate comunităţile de aici. În plus, OvidiuRo face toate eforturile necesare pentru clarificarea mecanismului legal al tichetelor sociale şi sperăm ca în curând să putem vorbi despre un program naţional «Fiecare copil în grădiniţă» şi de şanse egale la educaţie pentru toţi copiii din România”, a declarat Maria Gheorghiu, cofondator OvidiuRo.

Exemplul Apaţa
Programul „Fiecare copil la grădiniţă” este apreciat şi de autorităţile locale, primarul Laszlo Boloni din Apaţa explicând că a observat creşterea prezenţei la cursuri şi că speră ca acest program să poată fi continuat şi în anii următori. Cu o populaţie de 3.200 de locuitori, Apaţa are 1.800 de romi, deşi doar 200 dintre aceştia şi-au declarat etnia la ultimul recensământ, restul afirmând că sunt români.
Din cele şase clase de grădiniţă de la Apaţa, 82 de preşcolari sunt incluşi în program. Pentru copii, faptul că vin la grădiniţă este benefic nu numai pentru viitorul lor, ci şi pentru prezent, deoarece aici pot lua parte la activităţi de care acasă nu se pot bucura. „Îmi place la grădiniţă că aici colorez, desenez. Vreau să vin în fiecare zi”, spune un copil. Unii dintre părinţi îşi dau seama că trebuie să facă eforturi pentru a le oferi copiilor lor un nivel cât mai bun de educaţie, pentru ca aceştia să poată avea un viitor mai bun. Alţii sunt motivaţi de tichetele sociale pe care le primesc şi care înseamnă enorm pentru o gospodărie cu venituri incredibil de mici. „Copilul meu s-a dezvoltat foarte bine. El e stângaci, nu a vrut să stea la grădiniţă, dar doamna educatoare ne-a ajutat foarte mult. Acum mai vine un an la grădiniţă şi peste doi ani îl dau la şcoală”, spune mama unui băieţel.
Ajutorul oferit părinţilor pentru ca aceştia să-şi dea copiii la grădiniţă este doar un prima pas în tentativa unei schimbări majore în viaţa acestor comunităţi. Pentru ca eforturile asociaţiei să dea roade este nevoie ca micuţii şi familiile lor să fie susţinuţi şi în clasele primare, deoarece veniturile părinţilor nu prea le permit să urmeze forme de educaţie. „Mă mai descurc şi eu cum pot, mai muncesc cu ziua, mai am un căluţ şi mai fac şi eu un ban, dar vrea să-mi dau copilul la grădiniţă şi la şcoală cu orice preţ”, se destăinuie tatăl unui copil.

Responsabilizarea celor mici, dar şi a părinţilor
Educatoarea Izabela Orban are în grupa sa 25 de copii, din care 21 fac parte din program. „Sunt mulţumită de acest program, care îi responsabilizează şi pe părinţi, nu doar pe copii. Cei mici evoluează, noi lucrăm cu ei cinci ore, e nevoie ca munca noastră să fie continuată acasă şi din fericire, acest lucru se întâmplă”, ne-a spus educatoarea care lucrează de 25 de ani la grădiniţa din Apaţa.

„O meserie le-ar asigura traiul“
Cătălin Bunghea (foto), un localnic de 30 de ani din comunitatea de romi, are patru copii, dintre care unul merge la şcoală şi unul la grădiniţă. Ne explică faptul că insistă ca cei mici să nu lipsească şi că ar fi făcut-o chiar dacă nu ar fi beneficiar al programului: „Trebuie să înveţe să scrie şi să citească. Nu le spun ce să facă în viitor, dar o meserie le-ar prinde bine, nu s-ar chinui ca mine, care muncesc cu ziua şi mă chinui să fac un ban cu calul pe care îl am”.