Comuna cu 5.000 de vaci

Locuitorii comunei braşovene Caţa se mândresc cu un număr impresionant de bovine. Crescătorii estimează că efectivul total al localităţi este de circa 5.000 de vaci, majoritatea de lapte. Cum primul oraş este la o distanţă de 50 de kilometri depărtare, oamenii din Caţa se bazează pe agricultură pentru a-şi asigura un venit, iar Ferencz Jozsef Robert se numără printre micii fermieri care duc mai departe tradiţia locului în creşterea vacilor. Tânărul fermier creşte bovine de peste 10 ani, după ce a lucrat o perioadă în afară ca şofer. Drumurile l-au făcut să simtă că ceva special îl atrage acasă, unde şi-a intemeiat o exploataţie ce numără în prezent 35 de hectare de teren şi 30 de vaci de lapte.

Primele vaci, dar de nuntă
La fel ca mulţi crescători din localitate, primele veci deţinute de Ferencz Jozsef Robert au fost primite ca dar de nuntă. „Am început cu cinci viţeluşe. Când am făcut nuntă, mi-a dat tata, bunicul, unchiul câte una şi am cumpărat eu incă două. Aşa am început şi, încet, încet am avut şi 50, acum am vândut din ele”, spune fermierul care face parte dintr-o asociaţie locală a gospodarilor, formă asociativă prin care a avut acces la finanţare pentru achiziţia de tractoare de utilaje necesare în fermă.
Rasa de vaci care predomină în Caţa este Bălţata Românească. Micul fermier deţine şi un taur cu care montează vacile, iar selecţia bovinelor pe care le păstrează o face în funcţie de producţia de lapte: trebuie să aibă o producţie de peste 20 de litri pe lapte pe zi, în lactaţie. „Când fată, am şi vacă care dă 30 de litri de lapte. Furajăm cu siloz, tărâţă, lucernă şi fân. Tărâţă dau 100 de kilograme pe zi, vreo 34 de kile de siloz, lucernă şi fân”, spune Ferencz Jozsef Robert.

Procesatorul şi APIA, salvarea micilor crescători din Caţa
Laptele produs în gospodăria tânărului fermier este preluat de procesator. Preţul fluctuează pe parcursul unui an: este mai mare iarnă şi primăvara scade. Crescătorul spune că nu face nicio afacere, că în sezonul rece e perioadă de fătări, ceea ceea ce împuţinează laptele.
„Noroc cu banii pe care-i mai luăm de la APIA că altfel era foarte greu. Bine, dacă nu faci treaba, nu iei nimic, dar dacă nu aveam banii ăştia foarte greu era. APIA e ajutor mare”, spune Ferencz Jozsef Robert care spune că anul trecut s-a înţeles cu procesatorul pentru lapte la 1,40 lei pe litru, iar acum speră că preţul va urca la doi lei pe litru.
Visul fermierului este să aibă propria lăptărie. Speră să acceseze fonduri pentru investiţie, dacă nu, este decis să îşi finanţeze singur dezvoltarea fermei. „Avem un bar de care se ocupă mai mult soţia, şi ne ajută. Barul m-a ajutat, acum eu ajut barul. Eu cu banii din fermă ajut barul. Important e să avem două linii de finanţare – noi avem barul şi vacile. Înainte luam bani din bar să supravieţuim, acum eu dau bani la bar – am ajuns acolo”, explică fermierul care are două fiice pe care vrea să le vadă la facultate şi apoi să aleagă ele dacă vor să facă agricultură sau să plece la oraş.

Vacile sunt mândria sătenilor din Caţa
La Caţa, este un fel de competiţie între gospodari, care are cele mai frumoase animale, care are cea mai verde păşune, cele mai bune utilaje. „O zi de muncă – dimineaţă la 6 ne trezim, venim afară şi începem furajarea, gunoiul tras afară, dus la câmp, aduc siloz, fân şi gata. Mulsul la 6 jumate începem – două ore. Seara tot aşa, la 6-6.30, două ore ţine mulsul. În fiecare toamnă când laptele e gras, facem caş şi telemea pentru noi să avem toată iarna – aşa facem în fiecare an – pentru noi. De vânzare nu dar pentru noi da”, a precizat Ferencz Jozsef Robert.
Cum mai toate gospodăriile din Caţa au şi vaci, laptele este căutat numai pentru oraş şi procesare. „Aici nu e cum e la oraş, să fie aproape fermierii să ducă lapte la abonaţi. La noi nu. Aici – dacă la prima casă nu e vacă, la următoarea sigur e şi atunci suntem obligaţi să dăm la procesatori laptele. Ferma visurilor mele e tot de lapte – 50 de vaci cu sală de muls, cu curăţare automată, furajare în mijloc… Ăsta este idealul meu”, a concluzionat Ferencz Jozsef Robert.