Comemorare umbrită de frustrarea pentru clasarea Dosarului Revoluţiei

Monumentul din faţa Cimitirului Eroilor Revoluţiei a fost acoperit, ieri, de coroanele depuse în amintirea celor care au căzut în decembrie 1989, pentru libertate. Ca în fiecare an, revoluţionarii braşoveni au depus coroane şi oameni simpli au făcut o pomană pentru sufletele celor dragi care au murit. Alături le-au fost şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. „Pentru majoritatea celor prezenţi aici este o zi de tristă amintire, pentru că au pierdut oameni dragi. Noi în fiecare an îi comemorăm cu tot respectul pe care trebuie să-l acordăm celor care au murit şi s-au jertfit în acele zile. Pot fi spuse cuvinte mari, pot fi spuse cuvinte din suflet însă trebuie să avem în fiecare zi, nu doar în 22 decembrie, respectul pentru cei care au ieşit în 16 decembrie, au ieşit în 17, în 21 decembrie. Trebuie să avem acel respect pentru cei care au făcut ca această ţară să aibă democraţia pe care o avem la ora actuală”, a spus prefectul judeţului Braşov, Mihai Mohaci.
Respect pe care însă cei care au pierdut pe cineva drag îl mai pot simţi dacă află ce s-a petrecut în acele zile cu adevărat. Căci dosarul revoluţiei de la Braşov, înglobat în dosarul mare, a fost clasat. Practic, în 14 octombrie, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze.
„Nu s-a făcut dreptate. Pe soţul meu l-am găsit în 30 decembrie. Din 23 nu mai ştiam nimic de el. Era la Uzina 2 şi într-un camion cu alţi doi colegi. S-a tras cu AG-ul şi nici în ziua de azi nu ştim cine a tras. Şoferul a murit pe loc. Este aici, în cimitir, şi el şi un alt coleg. Soţul meu a reuşit să fugă, a fost prins şi l-am găsit la morga Spitalului Judeţean, cu mână ruptă, picior rupt şi un cartuş de gloanţe în el, din cap până în picioare. Omul de serviciu de la morgă mi-a spus că a fost adus de Procuratură. Eu îl dădusem dispărut la Miliţie atunci. În 23 seara s-a întâmplat şi eu l-am găsit în 30. Atunci am fost anunţată că s-a găsit. Eu cred că a fost schingiuit şi apoi împuşcat. Cred că l-au prins aşa zişii revoluţionari de la poligrafie, care l-au predat la Procuratură că au zis că este terorist, dar el de fapt fugea probabil de frică”, ne spune, îndurerată, Maria Abramov. Mărturiseşte că este frustrată după ce a aflat că dosarul Revoluţiei a fost clasat. „Nu ni s-a spus măcar ce a fost, ce s-a întâmplat. A trecut prea mult timp ca să mai poată fi aflat adevărul. Ne-am resemnat”, mai spune femeia.
La un alt mormânt, o altă braşoveancă. Îl cinstea pe băiatul ei pe care l-a văzut viu ultima dată în 22 decembrie 1989. „În fiecare an e greu. Nu e dreptate. Acum s-a clasat dosarul, nu ni s-au dat despăgubiri”, spune femeia.
Corneliu Boteanu, care este şi preşedinte de onoare al ALRUE, a pierdut pe singurul său fiu la Revoluţie. „Viaţa ne pune în situaţii dureroase. Este cumplit să ştii că băiatul care avea 20 de ani şi-a sfârşit viaţa într-un mod tragic. E adevărat pentru binele ţării, însă este foarte greu şi aceste zile de sfârşit de an ne aduc mereu amintiri groaznice. Avea avea 20 de ani, mai avea o lună de zile şi se libera, că era în termen în armată. Dăduse examen la facultate la Bucureşti”, a povestiti, ieri, Corneliu Boteanu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Luptătorilor, Răniţilor, Urmaşilor, Eroilor Revoluţiei din decembrie 1989 (ALRUE).
Ceremonia de comemorare a eroilor revoluţiei s-a încheiat cu o scurtă paradă militară.

„Datoria noastrã este sã nu uitãm”
Ca în fiecare an, după depunerea de coroane, preoţii merg şi săvârşesc o mică slujbă la fiecare mormânt din cimitir, indiferent că la capătul lui este sau nu cineva. „Datoria noastră este să nu uităm. Nu contează că sunt sau nu la crucile lor aparţinători. Avem aici un italian şi nu ştiu dacă cineva de la el de acasă ştie unde este. Datoria noastră este să nu uităm pentru că jertfa acestor oameni ne-au dat nouă posibilitatea să vorbim liberi, să ne manifestăm credinţa. Chiar dacă, aparent, crucea e părăsită, ea nu este părăsită în suflet”, ne-a declarat, ieri, preot militar Bogdan Oancea, preotul Garnizoanei Braşov Brigada Vânători de Munte. După slujbă, braşovenii au început să le împartă celor mai nevoiaşi pachetul de pomană: colivă, nişte fructe, fursecuri, dar şi un păhărel cu vin. Unii nevoiaşi au apreciat doar paharul de vin, alţii se întindeau peste gard după pacheţel...