„Colinele Transilvaniei” au fost delimitate ca arie protejată, orice investiţie se va face cu avizul custodelui

Foto: Peisaj rural din comuna Cincu, situată în zona cuprinsă de proiectul proaspăt încheiat.

WWF-România a încheiat ieri, printr-un eveniment ce a avut loc la Biblioteca Judeţeană Braşov, unul dintre cele mai mari proiecte de conservare derulate în România, „Pentru natură şi comunităţi locale. Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu - Târnava Mare-Olt”. Acesta s-a desfăşurat pe o perioadă de 5 ani şi a însemnat realizarea unui „Plan de management” pentru această zonă şi crearea bazelor pentru o dezvoltare durabilă, în acord cu cerinţele speciilor şi habitatelor de importanţă europeană ce se găsesc aici. În cadrul proiectului, cea mai mare provocare a fost inventarierea speciilor şi habitatelor de interes european. Studiile de teren finalizate au arătat că în zonă există o biodiversitate remarcabilă: 60% din totalul speciilor de păsări observate în România, 600 de specii de fluturi, 26 de specii de mamifere, peste 1.000 de specii de floră, adică circa 30% din flora României, 18 specii de amfibieni şi reptile, ţestoasa de apă europeană (pe cale de dispariţie) şi 180 de specii de coleoptere. Totodată, zona cuprinde 60% din suprafaţa naţională a pădurilor cu stejar pufos, precum şi păduri dacice de stejar şi gorun. Planul de management va fi preluat de către administratorul zonei - Administraţia Târnava Mare - Hârtibaciu din cadrul Progresul Silvic Sibiu, şi oricine va propune proiecte de investiţii de interes local sau naţional va trebui să ţină cont de acest cadru şi să solicite avizul administratorului.
În continuare, iniţiatorii proiectului îşi propun menţinerea peisajului mozaicat, cu păduri, pajişti şi fâneţe bine gospodărite, pe care se menţin arbori izolaţi şi tufăriş pentru a găzdui speciile care au nevoie de ele, dar şi menţinerea procentului actual (30%) de păduri bătrâne de peste 80 de ani.
Reprezentanţii primăriilor locale au fost instruiţi în probleme ce ţin de Natura 2000, iar pentru fermieri a fost întocmit un ghid pentru accesarea fondurilor europene menite să asigure creşterea viabilităţii economice a activităţilor tradiţionale.
Tot în cadrul acestui proiect a fost dezvoltată o reţea de trasee de drumeţie şi cicloturism de 230 km şi a fost creat cadrul de lucru pentru ca zona să fie desemnată destinaţie naţională de ecoturism. Colinele Transilvaniei, brandul ecoturistic al zonei, a devenit deja cunoscut şi este parte din dosarul de „candidatură” al zonei la acest statut.