Colindatul cu manele

Turca sau ceata, un obicei secular de Crăciun specific Țării Făgărașului, riscă să dispară în doar câțiva ani. Deși în această zonă tradițiile s-au păstrat intacte sute de ani, în ultima perioadă unele dintre ele s-au schimbat, în mare parte datorită influenței manelelor. Pe de altă parte, tot mai puțini tineri sunt interesați să deprindă și să ducă mai departe datina. Obiceiul turcii a fost în atenția etnologilor brașoveni, care au analizat grupul de colindători din Comăna de Jos. În Țara Făgărașului, grupul colindătorilor flăcăi mai este denumit și turcă, numele provenind de la masca pe care membrii cetei o confecționează pentru a-i însoți în periplul prin sat. Cele mai serioase modificări le-a suferit repertoriul muzicanților la joc. Dacă în trecut tinerii făgărășeni cântau feciorește învârtita sau sârbe, acum manelele sunt la ordinea zilei. Ceata de colindători nu a renunțat cu totul la vechile obiceiuri, ei mai recurg la câte un cântec tradițional, însă doar din când în când. Oricum, indiferent de muzică, feciorii din Țara Făgărașului trebuie să joace toate fetele care i-au primit cu colindul. Etnografii au mai constatat că vârsta celor care intră în grupul turcii este din ce în ce mai mică. Dacă în trecut nu erau acceptați decât feciorii care împliniseră 18 ani, acum sunt acceptați și puștani de 16 ani. Regula vârstei a devenit extrem de elastică din cauză că în zonă sunt tot mai puțini tineri și cei mai mulți dintre ei nu mai sunt atrași de obiceiurile tradiționale. Tinerii se adună de Sfântul Nicolae Numele obiceiului provine de la ceata de feciori care merge cu colindul prin sat. În Comăna de Jos, spre exemplu ceata este constituită din cinci feciori din sat, numărul lor fiind respectat cu strictețe. Fiecare flăcău are un rol bine definit, structură care s-a păstrat neschimbată din 1938. Ceata are rolul de a colinda familiile de gospodari din sat, odată cu venirea Crăciunului. Membrii cetei se adună în seara de Sfântul Nicolae. În trecut, la acea dată aveau loc alegerile membrilor grupului de colindători. Înainte intrau în ceată mai ales feciorii trecuți de 18 ani care urmau să plece în armată în anul următor. În prezent, potrivit referenților de la Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Brașov, din lipsă de feciori regula a devenit extrem de elastică. Vătaful mare, care îndeplinește funcția de conducător al cetei, este ales din rândul celor mai populari feciori din sat. După alegerea cetei, membrii ei își tocmesc o gazdă din sat, în locuința căreia vor repeta în fiecare seară până în Ajunul Crăciunului. Colindatul începe în Ajun Pe 24 decembrie, membrii cetei pornesc la colindat. Se începe cu casa gazdei și se continuă cu celelalte case din sat. Ziua de colindat se încheie de regulă după miezul nopții, cu jocul turcii în casele familiilor „de frunte” ale satului sau în cadrul familiilor care au feciori și fete de căsătorit. Chiar dacă petrecerea se întinde până târziu în noapte, a doua zi, pe 25 decembrie, feciorii din ceată trebuie să se trezească devreme pentru a merge la biserică „altfel le face observație părintele”. La finalul slujbei, ceata își continuă colindatul . Dacă în trecut, ceata vizita doar casele din sat, după anii ’50 feciorii din ceată și-au extins colindele și în satele dimprejur, În aceeași seară, la căminul cultural se organizează joc. Feciorii cetei trebuie să scoată la dans toate fetele care i-au primit cu colindul și să le lase pe margine pe cele ale căror familii nu au primit ceata de colindători. Membrii cetei se deghizează în „domnișoare” sau „cătane” În cea de a treia zi de Crăciun, se organizează din nou joc la căminul cultural, pentru ca pe 28 decembrie ceata de feciori să organizeze „burduhoazele”, partea cea mai spectaculoasă a întregului ritual. Acest obicei impune ca membrii cetei, în afară de vătaful mare, să se mascheze cât mai haios sau cât mai fioros, unii chiar în haine de „domnișoară” sau de „cătană”. Unul din flăcăi va purta un om confecționat din paie, îmbrăcat în haine rupte, denumit burduhoază. Flăcăii merg cu burduhoaza pe la casele tuturor fetelor de măritat din sat. În această zi par să nu mai existe norme de comportament pentru feciorii cetei. Aceștia dansează cu băieți, fac glume vulgare sau încearcă să sărute fetele. Aceiași flăcăi din ceată vor organiza și jocul de Anul Nou, cel de Bobotează și cel de pe 27 decembrie, cu ocazia Sfântului Ștefan. Obicei afectat de manele Toate eforturile etnografilor de a conserva obiceiurile tradiționale se văd adesea zădărnicite de prezența manelelor. Obiceiul turcii a fost analizat de către etnografi în anul 2001, pe grupul de colindători din Comăna de Jos. Cei cinci membri ai cetei observate au respectat tradiția, singurele modificări fiind vârsta membrilor, cel mai mic având 16 ani, față de 18, vârsta minimă cerută în mod tradițional, cât și zilele în care s-au derulat etapele obiceiurilor. „Și repertoriul muzicanților, la joc, a suferit mari schimbări. În trecut cântau feciorește, învârtita, tangouri, poșovoaică, sârbe. Acestea erau jocurile de bază. În 2001, muzicanții cântau în mare parte așa numitele cântece de mahala (manele), pe lângă care inserau și jocurile tradiționale mai sus amintite. Indiferent de muzică, feciorii cetei trebuie să joace toate fetele care i-au primit cu colindul”, se arată în studiul prezentat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov. La făgărășeni Nașterea Domnului era vestită doar de feciori Deși în prezent toată lumea colindă, în trecut în mediul rural Nașterea Domnului era vestită doar de bărbații tineri, necăsătoriți din sat. În lucrarea „Noi considerații asupra colindelor din Țara Făgărașului”, realizată de etnograful Rodica Kronberger, se arată că „în varianta tradițională colinda ca practică rituală a unui întreg ceremonial cădea în sarcina cetei de feciori. Ceea ce constatăm astăzi este faptul că cetele de feciori din Țara Făgărașului sunt într-o continuă disoluție a cărui început a fost remarcat pentru zona Perșanilor încă din 1938 de către G.I. Pitiș”.