Coliban nu a prea avut cu cine să dezbată Goriţa. 50 de oameni, vreo 10 activi, concluzia: orice drum forestier presupune defrişări

Aproape 50 de braşoveni, cu tot cu presă, s-au înscris la dezbaterea online pe platforma Zoom, organizată de Primăria Braşov şi care a avut ca temă analizarea alternativelor la Drumul Forestier Goriţa. La „dezbaterea” online nu au participat simultan toţi cei 50 de înscrişi, pentru că, în mod constant, apăreau ca fiind conectaţi puţin peste 40 de oameni, iar activi au fost mai puţin de 10.

Rezultatul dezbaterii: de la Zoom se trece la formularul online
Participarea destul de redusă, dar şi faptul că cei mai vocali au fost oponenţii oricărei investiţii într-un drum forestier l-au determinat pe primarul Braşovului, Allen Coliban, să anunţe că în perioada următoare se va derula o nouă formă de consultare a publicului: completarea unor formulare online. Acest anunţ a fost spre finalul dezbaterii, care a durat puţin peste o oră, asta şi după unul dintre participanţi a reclamat că evenimentul de pe Zoom a fost organizat „din scurt”, fără ca, în prealabil, să fie puse la dispoziţia publicului documente şi informaţii care să îi ajute pe oameni să îşi formeze o părere. De altfel pe site-ul Primăriei Braşov va fi postată documentaţia aferentă drumurilor propuse de Regia Publică Locală Kronstadt a fi realizate în locul „Goriţei”.

De ce a considerat primarul că este nevoie de o dezbatere
În timpul dezbaterii, primarul Braşovului, Allen Coliban, a reamintit că proiectul iniţial pentru care a fost obţinută finanţarea europeană de peste 6,6 milioane de lei, a fost suspendat, după ce, în urma protestelor, de pe lista de investiţii a fost scos Drumul Goriţa. De asemenea, el a menţionat că în urma discuţiilor cu finanţatorul, respectiv Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), reprezentanţi acestei instituţii au precizat că, dacă vrea să obţină în continuare finanţarea, Primăria Braşov trebuie să propună alte drumuri forestiere care să fie construite. „Dacă nu propunem aceste alternative, pierdem finanţarea europeană. De asemenea, trebuie să restituim şi sumele cheltuite până acum pentru realizarea documentaţiilor tehnice. Am solicitat Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt Braşov propuneri pentru noi drumuri. Am promit o listă cu şase drumuri propuse a se realiza. Fiecare dintre propuneri vine cu nevoia de discuţii suplimentare, astfel că am considerat că este nevoie de o dezbatere”, a explicat primarul.
Drumurile propuse au fost enumerate de un reprezentant al Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt, Ciprian Cojanu, care a menţionat că acestea sunt incluse în amenajamentul silvic, realizat de specialişti în domeniu şi avizat de toate instituţiile care au atribuţii în acest sens.
Totodată acesta a precizat că toate aceste drumuri ar urma să aibă funcţiuni multiple, de la cea de gospodărire a fondului forestier (pentru transportul masei lemnoase sau a puieţilor), la cea de agrement (pentru drumeţii sau competiţii sportive) sau de cale de acces pentru echipajele de intervenţie în caz de incendiu sau alte calamităţi.

S-ar părea că nu-s soluţii
În timpul dezbaterii, reprezentantului Regiei i s-au solicitat mai multe detalii despre fiecare nou drum în parte, despre numărul de arbori ce ar urma să fie tăiaţi, despre modul în care acestea vor fi folosite. El a menţionat toate cele şase căi de acces în fondul forestier reprezintă propuneri incluse în amenajamentul silvic, iar studiile suplimentare şi proiectele tehnice se fac abia după ce proprietarul pădurilor, respectiv Municipiul Braşov ia decizia de a le realiza. „Nu putem estima acum câţi arbori se taie pentru realizarea fiecărui drum. Acest lucru va putea fi stabilit abia după ce se realizează documentaţiile tehnice şi ridicările topografic. Pentru realizarea oricărui drum forestier este nevoie de culoare de defrişare şi de alte lucrări. Toate sunt ca şi Goriţa”, a explicat reprezentantul regiei.
De asemenea, Cojanu a fost întrebat dacă a fost stabilit un „top” în ceea ce priveşte importanţa acestor drumuri. „Nu pot face o ierarhie. Fiecare kilometru de drum forestier nou este important pentru administrarea fondului forestier. Din punctul nostru de vedere, este oportun fiecare kilometru de drum forestier, dar realizarea acestora este decizia proprietarului”, a răspuns Cojanu.
Pe de altă parte, primarul a subliniat faptul că „eu nu am găsit nicio oportunitate clară pentru ca aceste propuneri să fie transmise către AFIR. Poziţia mea este să vedem care este opinia cetăţenilor”.
Discuţia a fost mutată şi către Parcul Natural Braşovia, un proiect iniţiat de Primăria Braşov, aflat acum în etapa de elaborare a unor studii. Mai exact, reprezentantul regiei a fost întrebat dacă realizarea noilor drumuri nu ar fi în contradicţie cu conceptul parcului natural. Acesta a menţionat că nu ar fi o contradicţie, având în vedere că aceste drumuri sunt utilizate şi în scop turistic.