„Colegii naţionale” şi dacă sunt mai „tinere”. Cîmpeanu propune eliminarea criteriului de minim 75 de ani de la acordarea titlului

Şcolile vor putea obţine statutul de „colegii naţionale” chiar dacă nu au 75 de ani vechime, a propus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Eliminarea vechimii de cel puţin 75 de ani dintre criteriile de desemnare a titlului de colegiu naţional a fost menţionată de oficial ca posibilă soluţie pentru a „susţine performanţa”. „Sunt şcoli foarte, foarte bune şi ar merita titulatura de colegiu naţional”, dar care nu au vechimea necesară, a afirmat el într-un interviu acordat postului Digi 24.
Metodologia actuală de acordare a titlului de Colegiu naţional, ce datează din 2013, prevede că, pentru a obţine acest titlu, o unitate de învăţământ trebuie: să aibă o contribuţie deosebită privind dezvoltarea învăţământului, ştiinţei, culturii şi sportului; să aibă o activitate educativă, pedagogică şi ştiinţifică şi performanţe profesionale care să se reflecte în rezultatele obţinute de elevi la concursurile specifice naţionale şi internaţionale; să aibă o perioadă de activitate de peste 75 de ani, cu statut de liceu teoretic; să aibă un personal didactic de calitate dovedită (prin mai multe criterii); să aibă absolvenţi a căror calitate este dovedită (mai multe criterii); să aibă cel puţin două specializări acreditate; să implementeze cel puţin un proiect de finanţare externă, de mobilitate sau de dezvoltare în ultimii 5 ani.
„Pe componenta de susţinere a performanţei aş încuraja şi mai mult, spre exemplu, cele 212 colegii naţionale care, pentru a ajunge colegii naţionale, au îndeplinit o serie de criterii, nu numai criteriul de vechime… Sunt unul dintre persoanele care apreciază tradiţia, apreciază trecutul, dar spune că oricât de glorios ar fi trecutul, suntem obligaţi să ne uităm la prezent şi mai cu seamă la viitor. Chiar şi aşa, cred că ar putea să capete statutul de colegiu naţional şi fără cei 75 de ani vechime, am câteva exemple pe care o să vi le dau de şcoli care au mai puţin de 75 de ani vechime, dar sunt şcoli foarte, foarte bune şi ar merita titulatura de colegiu naţional. Ei, în aceste colegii naţionale poate ar fi bine să ne gândim cum susţinem mai bine performanţa: clase de excelenţă, să fie cât mai multe dintre ele în regimul şcolilor pilot pe care, iarăşi, este un alt proiect drag mie pe care l-am demarat, acela al şcolilor pilot, care să se poată organiza inclusiv din perspectiva admiterii în liceu, să luăm în considerare şi criteriile pe care şi le doreşte fiecare dintre aceste şcoli au dovedit că sunt bune. Şi să fie un lucru aspiraţional şi pentru alte şcoli care, repet, să poată deveni colegii naţionale, chiar dacă nu au 75 de ani vechime. Pentru că dacă le impui criteriul acesta, o şcoală care are doar 30 de ani nu o să mai lupte că ştie că îi mai trebuie încă 45 de ani, dar dacă elimini acest criteriu păstrând toate celelalte criterii de calitate – pentru că sunt foarte multe criterii de calitate în obţinerea statutului de colegiul naţional – cred că poţi să induci o motivaţie pentru performanţă”, a mai spus ministrul.
Colegiile naţionale pot avea doar clase de liceu pentru profilul teoretic, nu şi tehnologic, ca celelalte colegii/licee. Se bucură de un prestigiu în rândul elevilor şi al angajaţilor, iar asta duce în mod aproape sigur la asigurarea planului de şcolarizare. De regulă, la colegiile naţionale se suplimentează clase, în timp ce la liceele normale se reduc, notează edupedu.ro
Miza ar putea fi faptul că pentru colegiile naţionale, considerate „licee de top”, s-ar putea permite organizarea unei sesiuni de admitere înainte de Evaluarea Naţională de la clasa a VIII-a, pentru un număr de locuri sau pentru toate locurile, după cum anunţa ministrul, încă de la lansarea Raportului România educată, din iulie 2021.