Colectarea selectivă rămâne o provocare în Braşov

Dacă în teorie colectarea selectivă pare extrem de simplă, în realitate situaţia este mult mai complicată. Pentru ca reciclabilele să fie de calitate, este nevoie de infrastructură, dar şi de implicarea oamenilor, care trebuie să respecte regulile colectării selective, iar în ambele situaţii, Braşovul mai are de lucru.
Problemele legate de colectarea selectivă în municipiul Braşov au fost prezentate în şedinţa Consiliului Local Braşov din 29 decembrie 2023, când aleşii au aprobat „taxa de colectare” în valoare de 1,98 de lei, ce se va regăsi din această lună în facturile braşovenilor.
Astfel, în ceea ce priveşte infrastructura, în cele mai multe zone din Braşov sunt, încă, vechile „clopote”. De asemenea, au fost instalate peste 70 de ecoinsule, însă în perioada următoare vor mai fi amplasate astfel de dispozitive. De altfel, primarul Braşovului, Allen Coliban, a amintit că pentru achiziţionarea unor ecoinsule sunt în derulare proiecte cu finanţare europeană.

„Suntem pe drumul anevoios de acceptare a acestor schimbări”
Însă, nici simpla existenţă a ecoinsulelor nu rezolvă complet problema, având în vedere că pentru a se obţine deşeuri reciclabile de calitate, este nevoie ca cetăţenii să le depună corect. De altfel, primarul Braşovului a menţionat că, pe lângă investiţiile în dezvoltarea infrastructurii, municipalitatea braşoveană derulează şi programe de educare a populaţiei. „Suntem pe drumul anevoios de acceptare a acestor schimbări, apărute odată cu apariţia ecoinsulelor (...) Este nevoie de un demers continuu de educare a populaţiei, să nu mai ajungem la distrugeri de ecoinsule, la deşeuri lăsate lângă acestea sau să nu mai ajungem la probleme de funcţionare a acestor echipamente”, a menţionat edilul.

„Cele mai mari piedici le avem din partea cetăţenilor”

La rândul său, Alexandru Tănase (foto), directorul Comprest SA Braşov, care asigură serviciul de salubritate pentru mai mult de jumătate din municipiul Braşov, a prezentat câteva dintre problemele cu care se confruntă operatorul.
„Cele mai mari piedici le avem din partea cetăţenilor care nu respectă acest sistem (colectarea selectivă, n.r.). Ca în orice comunitate, avem persoane care nu respectă (regulile de colectare selectivă, n.r.), iar aceştia îi influenţează negativ pe ceilalţi, iar oamenii ajung să fie descurajaţi în respectarea acestui principiu”, a spus Tănase.
El a menţionat că odată amplasarea ecoinsulelor în mai multe zone ale oraşului au apărut probleme majore. „Foarte mulţi beneficiari direcţi nu respectă regulile de a depune selectiv deşeurile, le lasă lângă ecoinsule sau, ceea ce este şi mai rău, le aruncă în fantele necorespunzătoare. Se întâmplă frecvent ca printre deşeurile de hârtie să găsim «pamperşi» (scutece de unică folosinţă, n.r.) sau deşeuri menajere. Orice astfel de deşeu determină o contaminare majoră a acelei fracţii şi, implicit o valorificare mai mică”, a continuat Tănase.
De asemenea, el a menţionat că firma pe care o reprezintă derulează programe de educare, în special în şcoli.
Nu în ultimul rând, reprezentantul Comprest a recomandat autorităţilor locale braşovene ca, printr-un nou regulament, să introducă prevederi prin care să fie asigurată o „gestionare mai concretă” a celor care nu respectă regulile colectării selective. „Cei care respectă ar trebui să beneficieze de o bonificaţie, adică de o reducere pe factură”, a încheiat Tănase.