Codul administrativ văzut de politicienii braşoveni

Noul Cod administrativ este privit cu ochi diferiţi de reprezentanţii din Braşov ai partidelor politice. Mesajul social-democraţilor este că noul cod este unul perfect, iar liberalii consideră că unele prevederi nu-şi aveau locul, cum este cazul eliminării pragului de 20% pentru folosirea limbii materne în administraţie.
Astfel, despre noul Cod administrativ, preşedintele PSD Braşov, senatorul Marius Dunca (foto stânga), susţine că „Este o lege care îndreaptă inechităţi grave, aduce progres şi eficienţă tuturor administraţiilor locale şi nu ar trebui să devină un instrument de luptă   politică”.
În schimb, deputatul USR Braşov Tudor Benga (foto dreapta) susţine că noul Cod administrativ „transformă România într-o „republică feudală”, în care  primarii şi aleşii locali sunt boierii de rit nou ai PSD-ului, funcţionarii publici sunt iobagi pe plantaţiile lor şi, acolo sus, la vârf, au rămas aceşti logofeţi şi vistieri care ţin pungile bugetului”.

Se reînfiinţează funcţia de secretar general al Prefecturii
Astfel, printre altele, senatorul social-democrat Marius Dunca susţine că potrivit noului cod, secretarul general al Guvernului este membru al Executivului, urmând să fie votat de către Parlament odată cu Guvernul (aceasta nu exclude ca acesta să fie chiar înalt funcţionar public), iar în ceea ce priveşte prefectul, acesta are funcţie de demnitar, s-a reînfiinţat funcţia de secretar general al Prefectului, care este înalt funcţionar public. Tot prin noul Cod administrativ, directorii generali ai instituţiilor deconcentrate vor deveni manageri (funcţie asimilată demnitarilor), a căror principală atribuţie va fi implementarea Programului de Guvernare.
Legat de autorităţile locale, Marius Dunca prezintă ca un plus faptul că primarii pot desfăşura activităţi ca persoane fizice autorizate sau ca membri ai asociaţiilor familiale. O altă noutate anunţată de Dunca este faptul că administratorul public al localităţii sau judeţului va avea un mandat maxim pe perioada mandatului primarului/preşedintelui CJ şi va fi numit sau revocat prin decizie a primarului sau preşedintelui Consiliului Judeţean. Prin noul act normativ, social-democratul susţine că se simplifică mult procedura de atestare a domeniului public sau privat al unei unităţi administrativ teritoriale, pentru că nu va mai trebui emisă o hotărâre de Guvern, ci va fi suficient avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Funcţionarii din primării, mai vulnerabili?
În schimb, deputatul USR Braşov Tudor Benga susţine că noul Cod administrativ schimbă semnificativ raportul de putere între primari, şefi de consilii judeţene, prefecţi, subprefecţi şi funcţionarii publici. Primarii şi  preşedinţii de consilii judeţene primesc o serie întreagă de privilegii, cum ar fi pensiile speciale sau anularea unor incompatibilităţi existente până acum în cazul desfăşurării unor activităţi comerciale. De asemenea, aleşii beneficiază de mai multă putere decizională. De exemplu, pentru diverse decizii patrimoniale a fost scăzut numărul minim de voturi, de la 2/3 la 50%.  Totodată, potrivit deputatului, puterea aleşilor locali creşte, în timp ce responsabilitatea legală se mută către funcţionarii publici. „Noul act normativ pune la dispoziţia aleşilor diverse modalităţi prin care pot pune presiune pe funcţionari, astfel încât să îi forţeze pentru a lua anumite decizii, dar, atenţie, pentru care ei răspund”, a explicat Tudor Benga.
Reamintim că şi deputatul PNL Mara Mareş s-a exprimat în ceea ce priveşte noul Cod administrativ, punctul ei de vedere fiind că actul normativ a fost probat „pe repede înainte”, fără o dezbatere publică reală. Liberala braşoveancă a afirmat că unul dintre punctele slabe ale noului cod este că a fost eliminat pragul de 20%, până la care se poate folosi limba maternă în administraţia publică.