Codreanu a început „războiul preţurilor” cu RAT Metropolitan

Introducerea liniilor RATBV pe rutele Cristian - Braşov şi Braşov - Sânpetru - Bod nu a rămas fără urmări. Operatorul privat continuă să asigure transportul pe aceste trasee şi, mai mult, a şi redus preţurile. Astfel, cursa de Cristian costă 1,5 lei, cea de Sânpetru 2 lei, iar cea de Bod - 3 lei, tarifele fiind mai mici decât cele percepute de RATBV.
De altfel, pe lângă războiul economic, operatorul privat de transport a început şi unul juridic, deschizând mai multe procese. „În primul rând solicităm emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să se suspende aplicarea hotărârii de Consiliu Judeţean din 20 iunie, prin care a fost actualizat Programul judeţean de transport public de persoane prin curse regulate 2014 – 2019, având în vedere că a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 51 din 26 iunie 2019. Guvernul a decis prelungirea programele de transport până la data de 30 iunie 2023. Pentru ruta Braşov-Bod-Sânpetru, am primit, în data de 30 iunie 2019, de la ARR, o prelungire a licenţei de transport până la data de 30 iunie 2023”, ne-a declarat patronul firmei de transport, Constantin Codreanu.
În această speţă, termenul de judecată a fost ieri, iar potrivit unor surse din Consiliul Judeţean Braşov, a fost amânată pronunţarea.
Prin respectiva hotărâre de Consiliu Judeţean, din programul de transport, valabil de la data de 1 iulie 2019 au fost scoase traseele care sunt acoperite de RATBV-ul metropolitan, respectiv cele deservite de liniile Braşov – Cristian (linia 110), Braşov – Ghimbav (linia 210) şi Braşov – Sânpetru – Bod (linia 420).
În rest, potrivit actului normativ aprobat de Consiliul Judeţean Braşov, pentru toate celelalte rute, actualii operatori au primit dreptul de a mai asigura serviciul de transport până la data de 2 decembrie 2019.
Constantin Codreanu susţine că administraţia judeţeană cunoştea faptul că urmează a fi prelungite licenţele de transport şi a încercat să grăbească lucrurile.
Pe lângă scoaterea din programul de transport a rutelor amintite, Codreanu contestă şi faptul că, prin acelaşi act normativ, au fost desfiinţate staţiile de tranzit din Cristian (pentru traseul Braşov – Moieciu) şi Ghimbav (pentru cursele Braşov – Făgăraş şi Braşov - Dumbrăviţa). „Dacă un om vrea să meargă din Cristian la Moieciu, trebuie să vină cu RATBV până la Braşov. În aceeaşi situaţie sunt şi călătorii care vor să meargă de la Ghimbav la Făgăraş sau Dumbrăviţa”, a spus reprezentantul operatorului.
Pe lângă acţiunea în instanţă prin care solicită suspendarea aplicării hotărârii Consiliului Judeţean Braşov, Constantin Codreanu a anunţat că au fost deschise procese pe fond împotriva Consiliului Judeţean Braşov, Consiliului Local Braşov, RATBV, Asociaţiei Metropolitană de Transport Braşov, Consiliului Local Bod, Consiliului Local Cristian şi Consiliului Local Ghimbav, prin care solicită anularea dreptului RATBV să circule pe traseele 110, 210 şi 420. „În momentul în care au fost semnate contractele de delegare de gestiune cu primăriile, pentru cele trei trasee s-au folosit de o interpretare a legii, cu care noi nu suntem de acord”, a precizat reprezentantul operatorului de transport. De asemenea, el susţine că legislaţia prevede că dacă se acordă o licenţă pentru un traseu nou, aceasta nu se poate suprapune mai mult de 50% peste un traseu existent. Din punctul lui de vedere, chiar şi în cazul traseului Braşov – Cristian este încălcată această prevedere, având în vedere că există o licenţă pentru Braşov – Râşnov.

„Este vorba de concurenţă neloială”
Pe de altă parte, reprezentantul operatorului privat acuză RATBV de concurenţă neloială. „Eu am preluat, firma de stat care se ocupa de transportul de persoane în judeţ. De 30 de ani nu am încasat subvenţii de la bugetele locale şi am obţinut traseele în urma unor licitaţii publice. În schimb, RATBV nu a primit traseele în urma organizării unor licitaţii şi încasează subvenţii de la primării. La un moment dat, primarul Braşovului, George Scripcaru, a spus că este bună concurenţa, dar în acest caz este vorba de concurenţă neloială. Sunt de acord să fie concurenţă, dar cu aceleaşi reguli pentru toţi. Din punctul meu de vedere, acest transport metropolitan produce pagube la bugetele locale, pentru că subvenţiile acordate se vor reflecta în taxele şi impozitele plătite de oameni”, a argumentat Codreanu. El propune ca România să preia modelul aplicat în unele state occidentale, unde statul susţine numai acele trasee care nu aduc profit, iar cele generatoare de venituri sunt atribuite prin licitaţii, fără a se acorda subvenţii.
Pe de altă parte, operatorul privat este reclamat de numeroşi călători, principalele plângeri fiind starea proastă a autobuzelor şi nerespectarea graficului de circulaţie. În acest sens sunt şi reclamaţii scrise înregistrate la Consiliul Judeţean Braşov, din partea unor oameni care cer măsuri, lucru despre care s-a scris în presa locală cu mai multe ocazii.

Scandalul devine naţional. Pledoaria „comercialului”....
Şi Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) a transmis presei un comunicat prin care doreşte „a informa in mod corect întreaga opinie publică, raportat campaniei de dezinformare având ca temă transportul regulat de pasageri în trafic judeţean”, subiect generat de modificarea legislaţiei.
În linii mari, privaţii din federaţie, „mulţumesc” Ministerului Transporturilor că le-a prelungit, la cererea lor, licenţele până în 2023, ordonanţă motivată printr-un vid legislativ despre care nu se mai arată că tot la acelaşi minister s-a creat. „În cazul neadoptării OUG-ului în cauză, toate cursele regulate de transport judeţean, începând cu data de 01.07.2019 ar fi fost paralizate din cauza vidului legislativ ce nu permitea nici Consiliilor Judeţene şi nici Autorităţii Rutiere Romane (ARR) să elibereze/prelungească licenţele de traseu ce îşi încetau valabilitatea la data de 30 Iunie a.c. (...) La cererea operatorilor de transport, absolut toate licenţele de traseu, emise după atribuirea programelor judeţene din 2013, au fost prelungite până în iunie 2023, situaţie valabilă pe întreg teritoriul naţional, în toate judeţele”, se arată în comunicat.
„Deşi prin apariţia Legii nr. 92/2007 autorităţile locale aveau posibilitatea (legală) să se implice în desfăşurarea activităţii de transport judeţean, cu mici excepţii (3-4 judete unde s-a delegat gestiunea transportului) in majoritatea judeţelor el a rămas comercial, fara nicio implicare din partea autoritatilor locale competente din 2008 şi până în prezent. Autorităţile locale competente, prin operatorii locali (la transportul în interiorul localităţii) şi prin operatorii regionali (la ADI-uri) au «grevat» bugetele locale cu costuri «ireale» (de tarif/km) de 4-5 ori mai mari decât cele în regim comercial.
De exemplu: Piatra Neamţ - 9 lei/km; Braşov - 7-9 lei/km; Vaslui - 7.75 lei/km; Iaşi - 7.5 lei/ km.
Astfel, se observă faptul că autorităţile locale nu s-au implicat în transportul judeţean (de la apariţia Legii nr. 92/2007), iar acolo unde totuşi au făcut-o, au stabilit bugete de compensare mult mai mari decât cele de pe piaţă, preferând să-şi compenseze proprii operatori, dar împovărând bugetele locale cu costuri «neoperaţionale» în pofida oricărui calcul economic.  Un operator propriu, al UAT-ului sau ADI-ului face transport public la tarife de 4-5 ori mai mari decât tarifele de pe piaţă comercială (liberă)”.
Operatorii privaţi mai pun accentul pe faptul că ei trăiesc fără subvenţii, oferă călătorilor tarife mai mici şi prezintă şi o serie de cifre care arată că se fac investiţii: „la nivel naţional, în 2019, creşterea investiţiilor în autocare şi autobuze noi, în primul trimestru a fost de 266% în comparaţie cu anul 2018”. Se mai invocă şi dreptul la concurenţă şi se cer licitaţii pe trasee.

... replica „transportul public”
O replică pentru cei de la FORT a venit ieri de la Dragoş David, directorul Agenţiei Metropolitane Braşov (AMB), direct implicată în proiectul RAT Metropolitan. „Corect, moral şi legal ar fi să militaţi pentru o lege a transportului comercial de persoane, prin care operatorii de transport să beneficieze în mod transparent de o piaţă liberă”, arată acesta, într-o declaraţie pentru newsbv.ro . David punctează şi o serie de dezinformări ale federaţiei. „Conform legii 328/2018, la articolul V se menţionează clar că licenţele se pot prelungiri până la data de 02 decembrie 2019, articol în vigoare! Prin articolul X din OUG 50/2019, s-a creat haosul legislativ prin care se prelungesc licenţele până în 30 iunie 2023! Un transportator privat nou care doreşte să intre în piaţă mai aşteaptă patru ani! Licenţele se prelungesc pe actualele programe judeţene de transport PUBLIC, nu comercial! În consecinţă, corect şi legal ar fi fost prelungirea până în data de 02 decembrie 2019. Ar fi fost destul timp pentru pregătirea caietelor de sarcini şi a licitaţiei pentru trasee comerciale. Măsura prelungirii este total neconcurenţială şi neconstituţională, prelungirea licenţelor pe aceste trasee publice creează avantaje clare ce intră în sfera ajutoarelor de stat. Practic vă pune la dispoziţie o piaţă în mod neconcurenţial”, arată sursa citată.
Directorul AMB lansează apoi o serie de întrebări: „Ne puteţi explica cum poate rezista în piaţa un operator cu atâtea probleme şi de ce vă bucuraţi pentru OUG 50/2019 dacă vă este aşa de greu? Să fie vorba de evaziune fiscală? Să fie vorba de plata la negru? Să fie vorba de nerespectarea orarului din programul judetean (adică mergem doar la orele in care avem mulţi clienţi)? Oare de ce nu s-au implicat judeţele?) Dacă costul/km este mai mare de 4-5 ori rezultă un cost de 1,5 – 2,25 ron/km la transportatorii privaţi! Vă rog să explicaţi! Un aspect bun într-o legislaţie dedicată transportului comercial”.
Dragoş David aduce şi un argument în favoarea RAT-ului Metropolitan, voinţa cetăţenilor. „Asigurarea transportului este un serviciu public, o obligaţie a autorităţilor, trebuie doar să aleagă cum o fac. Ca fapt divers, în legea 92/2007, actualizată cu legea 328/2018, autoritatea publică alege modul în care se va desfăşura transportul public, prin încredinţare directă operatorului regional sau prin licitaţie, dacă oferă compensaţii sau nu! Haosul legislativ a fost declanşat prin OUG 50/2019! Autorităţile locale au proiecte de achiziţii din fonduri europene a câteva sute de mijloace de transport prietenoase cu mediul! (...) În concluzie vă rog promovaţi piaţa liberă, respectarea legii, respectarea mediului, dar mai ales respectul faţă de cetăţeni!”.