CNAIR a spus „pas” modernizării drumului din Valea Doftanei, promisa alternativă la DN1

Având în vedere că de aproximativ o lună se ia în calcul modernizarea unor drumuri forestiere sau judeţene, astfel încât acestea să devină o alternativă pentru traficul de pe DN 1, pe listă fiind şi DJ 102I (Câmpina - Brădet - Săcele), cunoscut şi ca drumul care trece prin Valea Doftanei, Consiliul Judeţean (CJ) Braşov a început demersurile pentru sectorul de drum pe care îl administrează (limita cu judeţul Prahova – DN1A Şanţuri).
Astfel, în următoarea şedinţă de plen, aleşii judeţeni braşoveni vor dezbate un proiect act normativ privind revocarea unei hotărâri emisă de CJ Braşov în anul 2015, prin care sectorul de drum din judeţul nostru era predat Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în vederea includerii în categoria drumurilor naţionale şi modernizării acestuia. De la momentul emiterii respectivei hotărâri nu s-a întâmplat nimic, în sensul că DJ 102I (lim. jud. Prahova – DN 1A) nu a fost încadrat în categoria funcţională a drumurilor naţionale, conducerea Consiliului Judeţean Braşov a decis să promoveze un proiect de hotărâre privind revocarea documentului din anul 2015.
De altfel, încă de la începutul acestui an, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că intenţia Ministerului Transporturilor este ca acest drum să fie preluat de Compania Naţională de Investiţii, care să îl modernizeze cu bani de la bugetul de stat. Lucru confirmat de altfel şi prin declaraţiile premierului Ludovic Orban şi ale ministrului Transporturilor, Lucian Bode.
„Modernizarea drumului judeţean DJ 102I ar asigura creşterea gradului de siguranţă rutieră şi reducerea timpului de călătorie pe ruta Câmpina (DN1) - Brădet - Săcele (DN1A)”, susţine conducerea Consiliului Judeţean Braşov. 

În ce stare este drumul
Sectorul de drum din judeţul Braşov este pe teritoriul municipiului Săcele şi are 13,684 kilometri. Potrivit expertizelor realizate de administraţia judeţeană braşoveană, pe un sector de aproape 3 km suprastructura existentă este total insuficientă, fiind alcătuită din pietrişuri, bolovănişuri în grosime variabilă de 10-20 cm. De asemenea, pentru că nu există un sistem de captare a apelor pluviale, s-au format făgaşe. Drumul intersectează numeroase pâraie şi izvoare de versant, podeţele tubulare sunt puternic degradate şi nefuncţionale.
Pe celălalt sector de drum, cu o lungime de aproximativ 11 km, suprastructura existentă este alcătuită din împietruire rudimentară din balast cu bolovani de râu, însă aceasta este puternic degradată. Scurgerea apelor se realizează prin şanţuri de pământ, colmatate înierbate, nefuncţionale, ceea ce duce la infiltraţii în complexul rutier.