Clubul Sportiv Municipal, pe calea afirmării

În decursul ultimelor două decenii de schimbări majore în viața socială a țării, sportul a suferit și el schimbări esențiale. Mari cluburi de pe platformele industriale au dispărut unul după altul. Pe rând, Steagul Roșu, Tractorul, Metrom sau ICIM au rămas numai în cărțile de istorie, unde mai sunt pomenite. S-a făcut o trecere de la amatorismul mascat la profesionism, deși acesta încă nu este pe deplin legiferat. Brașovul, recunoscut ca unul dintre centrele puternice ale sportului, începuse să decadă în acest domeniu. A mai rămas un singur club polisportiv, Dinamo, care a devenit Centru Sportiv, aparținător clubului bucureștean, fapt care a dus la organizarea, în urmă cu opt ani, a unui Club Sportiv Municipal ce aparținea direct Ministerului Sportului. A apărut acum trei ani Direcția pentru Tineret și Sport a Consiliului Local care și-a format, la rândul său, un club sportiv, pe care l-am prezentat nu cu mult timp în urmă. De data aceasta am solicitat directorului Clubului Sportiv Municipal (CSM), doamna Mihaela Dascălu, marea patinatoare a țării, maestră emerită a sportului, o discuție despre ce este și ce se dorește în 2009 de la acest club. Necesitatea înființării CSM-ului - Ne aflăm în cea de-a doua lună a anului și CSM-ul local are în vedere un an mai bogat în evenimente și performanțe decât în anii trecuți. Să ne reamintim cum s-a format clubul brașovean și care-i sunt obiectivele. Dascălu: Clubul Sportiv Municipal s-a format ca urmare a necesității pe plan local a unei entități care să preia practic ramurile de sport care s-au desființat sau care erau într-o stare latentă în curs de desființare, în urma căderii marilor platforme industriale. Vorbim aici de Steagu Roșu, Tractorul, Metrom, ICIM. Bine s-a făcut, pentru că, practic, a adunat valorile de la acel moment din Brașov. CSM-ul a pornit cu patru secții în 2001, iar în momentul de față are 11 secții. S-a început cu natația, patinajul, atletismul și scrima, cu spada și sabia. - Pe lângă cele patru de început, treptat s-au adăugat și altele. Dascălu: Din cele 11 secții, două sunt de echipă, hochei pe gheață și polo pe apă, la nivel de copii. Natația este a doua secție puternică din țară - An de an natația, care are o multitudine de probe, a adus și cele mai multe medalii. Dascălu: Natația este cea mai puternică secție a clubului și a doua din țară, după Steaua și înaintea Piteștiului, considerat ani de zile cel mai puternică. Este secția care a dat reprezentant la Jocurile Olimpice de la Beijing și la Campionatele Mondiale. Sunt în prezent peste 80 de sportivi legitimați. Este adevărat că natația are avantajul unui program deosebit de diversificat, are foarte multe probe, are mai multe campionate naționale: bazin scurt, bazin olimpic, descoperit și acoperit. - Care sunt obiectivele secției pentru acest an? Dascălu: Practic avem cea mai bună sportivă a anului 2008, Sabina Popp, una dintre cele mai vechi sportive ale clubului, legitimată din 2003, de când concura la copii. A concurat cu mult succes nu numai în întrecerile juniorilor, dar și la seniori, unde a obținut medalii la toate categoriile. Adunând un punctaj de 235 de puncte, l-a devansat pe Ștefan Gherghel, participant la Jocurile Olimpice, unde a ocupat locul 13. Putem vorbi de o anomalie. Vorbim de un sportiv ce a obținut locul 13 la J.O., dar care a ocupat locul secund, după Sabina Popp, care a adunat puncte numai din participarea în țară. Acesta s-a retras la ultimele naționale din noiembrie, unde a concurat la ștafetă și este posibil să rămână ca sportiv în cadrul ștafetelor sau va rămâne în calitate de colaborator, ca instructor voluntar, antrenând trei sportivi pe care-i are în Alabama, la universitatea unde se află. - Acestea sunt vârfurile, dar marea masă? Dascălu: Grupa doamnei Micle este foarte puternică și scoate performeri din rândul copiilor și juniorilor. - Baza piramidei este asigurată. Dascălu: Noi avem un mare avantaj că avem bazin olimpic, în care înotătorii noștri se antrenează. Acesta urmează să intre în reparații și vom avea o perioadă în care va trebui să găsim o alternativă pentru antrenamente. Ne-am orientat, teoretic. Posibil la Aqualand, dar are o lungime de 40m și sperăm să găsim înțelegere, pentru că varianta deplasării în afara orașului ar crea probleme la școală, de transport, de timp, de cheltuieli suplimentare. - Sperați să vă mențineți locul doi pe țară? Dascălu: Este normal să nu regresăm, din contră, ne dorim să urcăm chiar. Când ajungi undeva sus nu te gândești la regres. O premieră, polo în bazin - Am făcut specificația polo în bazin, pentru a nu se confunda cu alte sporturi polo. Este o premieră pentru Brașov. M.D: Anul trecut am înființat polo-ul. Avem deja un antrenor, un bra-șovean care a stat o perioadă la București. A fost o problemă cu planificarea orelor de antrenament la bazin, care este foarte ocupat cu înotători, cu grupele de performanță, cu publicul. Momentan s-a făcut o selecție în rândul copiilor care o iau de la zero. Vom înscrie echipa acestora în campionat. Avem de rezolvat problema porților care există, dar sunt într-o stare deplorabilă. Sperăm ca în scurt timp să se treacă la antrenamente specifice. Marea dezamăgire, atletismul - Atletismul a fost cu mulți ani în urmă un sport care a dat mulți performeri de elită în Brașov. Este suficient să amintim aici vestitul cuplu de semifond Victor Pop – Emil Pandrea, pe Virgil Ludu, Laurean Taus, Irina Push, săritorul în lungime Tudor și lista ar putea continua. Astăzi nu se mai aude nimic sau aproape nimic de atletism. M.D: Cu părere de rău, personal, mă așteptam la mai mult de la el. Dar, în momentul de față are un mare gol, plecând de la infrastructură până la specialiști și tehnicieni. - Dacă ne referim la infrastructură, din cele 11 piste care existau în Brașov, nu mai există niciuna. Pista de la Liceul Sportiv, care nici ea nu era regulamentară, avea 300 de metri. După modernizarea bazei a devenit de 292 de metri. M.D: Ne bazăm pe doi antrenori cu câte o jumătate de normă. Pe doamna Geta Nazarec, profesoară la Liceul Sportiv, și Cornel Scurt, de la Universitatea „Transilvania”. Dacă până acum trei ani erau doi frați care au avut rezultate la semifond și care s-au lăsat, acum sunt două fete care promit la semifond și un atlet la triplu salt, cu care sperăm să ajungem în top. Alina Spiridon, în primul an de junioare III la semifond, a obținut recent locul șapte la Grand Prix, Mădălina Moisuc, primul an la junioare II, a ocupat un loc opt la naționalele la 300m.g., fără să aibă vreun concurs anterior. Sunt două mari speranțe. Preconizăm să ne formăm o echipă de maraton la tineret cu doi sportivi ai noștri, Alex Diaconu și Mihai Baractaru, și cu o dublă legitimare cu Zalău, cu care sperăm să urcăm pe podiumul naționalelor din acest an. - Secția nu este prea bogată în spațiu. M.D: Plecând de la infrastructură, este greu să lucrezi oriunde, fapt care duce la neatractivitatea acestui sport. Practic, ne folosim de Parcul Tractorul! - Nu ați căutat să capacitați or-ganele locale pentru a vă face o pistă în care să puteți lucra? M.D: Nici bază de antrenament nu este și după aceea să ne gândim la o pistă regulamentară în care să organizezi competiții. Să faci naveta în Poiană, unde este bază de atletism, este dificil, șidin punct de vedere al timpului, și în ceea ce privește costurile. - Clubul se bazează pe trei sportivi care ar putea face performanță. Este foarte puțin. M.D: Din păcate, aceasta este situația la ora actuală, iar de perspectivă nu putem vorbi în termeni optimiști. Patinajul a dat rezultate - O situație mai bună este la patinaj, care este și specialitatea dumneavoastră ca sportivă, cu toate că nici aici nu putem vorbi de o infrastructură bună. M.D: Am reușit să-l aduc la club pe fostul meu antrenor, Adrian Ciobanu. Acesta a fost antrenorul meu pe perioada performanțelor mele. Domnul Ernst Ulrich a fost antrenorul meu de club până în 1985, până am fost luată la Centrul Olimpic de la Ploiești. Antrenorul Adrian Ciobanu s-a zbătut să ne aducă sportivi care să facă din patinaj o a doua secție în club. Aici putem vorbi de Bianca Anghel, care deține toate recordurile și titlurile naționale la seniori, și pe gheață, și pe role. - A reușit să vă bată recordurile? M.D: Iată că după aproape 17 ani, sportiva amintită a reușit să obțină toate recordurile care îmi aparțineau. Este adevărat că și tehnologiile de gheață, gradul de alunecare a gheții, apariția sălilor, modernizarea patinelor, toate acestea au făcut să crească rezultatele și performanțele. Aici nu este vorba numai de România, ci de nivelul internațional. Se vede clar că de la o ediție a Jocurilor Olimpice la alta, de la Salt Lake și până la Torino, locul 30 se ridica până la nivelul primelor șase locuri, în numai patru ani de zile. Mai este Lazăr Ana-Elisabeta care este vicecampioană la junioare I, Ilașcu Daniela, vicecampioană la junioare II, componentă a lotului național de perspectivă, calificată la mondialele de juniori de la Zakopane (Polonia). La băieți. Ștefan Stănculescu și-a obținut baremurile la toate probele și așteaptă hotărârea biroului federal dacă va face parte din cei trei sportivi care vor concura la mondiale. Personal, îmi doresc ca sportivul nostru să fie selecționat, dar să fim obiectivi și să recunoaștem valoarea celor trei. Nu s-a putut ține nici campionatul național pentru a se putea face o selecție concretă. - Va fi de bun augur acel patinoar care se construiește în parcul Tractorul? M.D: În mod cert pentru Shart Trek, dacă ne vom orienta spre dezvoltarea acestei ramuri sportive. Din câte am înțeles, la nivelul SCM-ului se dorește dezvoltarea acestui sport. Este adevărat că vorbim de o altă tehnică, de o altă metodică, de o altă tactică și alte condiții. Vor trebui saltele. - Unde se pregătesc viteziștii? M.D: Pista de la Miercurea Ciuc are șanse de a fi terminată în noiembrie. Ideea este că inițial s-a propus amânarea campionatelor naționale, care urmau să aibă loc în ianuarie-februarie, pe noiembrie-decembrie, pentru a se disputa acasă. Dar analizându-se mai amănunțit, s-a constatat că o grămadă de juniori ar trece la jumătatea anului de la o categorie la alta și rezultatele nu s-ar putea omologa. S-a hotărât derularea naționalelor în Germania, la Inzell, unde se află loturile noastre în pregătire. S-a luat legătura cu reprezentanții de acolo, s-au făcut și niște calcule și se pare că nici nu este foarte scump - stadionul cu cronometraj electronic, pe două - trei zile, ar costa în jur de 1.200 de euro plus cheltuielile de transport. Nu ar fi un capăt de țară. În proiectul de buget pentru cele trei campionate, dacă s-ar fi ținut în țară, s-au prevăzut în jur de 300 de milioane de lei vechi. - Patinatorii fac și role? M.D: Anul trecut, în luna august s-a inaugurat pista de role din Parcul Tractorul și sperăm ca în acest an să aducem campionatul național la Brașov. Sunt condiții foarte bune în acest domeniu. La Tg. Mureș, unde s-au desfășurat până acum, era destul de înghesuit. Culoarele sunt mici, participanți mulți și, de multe ori, la viteza care o dezvoltau, intrau dintr-un culoar într-altul și se produceau accidente destul de des, cu toate că regulamentele prevăd ca toți concurenții să aibă cască și genunchiere. - Putem afirma că avem cea mai performantă pistă de role din țară? M.D: Nu știu dacă este cea mai performantă, dar cu siguranță că este cea mai bună din ce există în acest mo-ment. Sporturi care-și caută identitatea - Am trecut în evidență sporturi care au deja rezultate, precum natația, patinajul, dar și atletismul, cu neca-zurile lui. Ați încorporat și sporturi care-și caută drumul spre marea performanță. M.D: Avem încorporate sporturi preluate de la cluburi desființate, precum boxul, luptele, scrima, tirul sau hocheiul. - Să le luăm pe rând. M.D: Scrima a fost printre sporturile inițiale cu două arme, spada și sabia. Îi avem ca antrenori pe domnii Manciuc și Călin Hârbu. Mai nou, avem și o a treia ramură, floreta, preluată de la Forex. Doamna Niculina Voloșniuc a avut la Forex rezultate bune, are în pregătire 30 de copii și juniori. O vom lua și noi ca antrenor. Acum suntem în definitivarea formalităților la federație. Acum avem toate cele trei arme. - Ce se întâmplă cu planșa promisă de președinta federației, doamna Pascu? M.D: Federația nu ne-a dat nimic. Noi am cumpărat una și mai avem două mai vechi de la fostul Tractorul, care sunt în stare deplorabilă, dar ne folosim de ele la copii. Pentru avansați am procurat echipamente noi și ducem tratative cu domnul Nicolae Țucunel pentru echipamentele pe care le-au avut de la floreta preluată de noi. La hocheiul pe gheață facem o colaborare cu Liceul „Mircea Cristea”, unde domnul Dumitru Iordan, un pasionat al acestui sport, pregătește de trei ani grupe de copii. Noi avem un protocol cu SCM-ul prin care se prevede folosirea bazelor sportive și ne gândim că din toamna viitoare vom putea activa în noul patinoar aflat în construcție. Suntem pepiniera de elemente ale acestui club. S-a refăcut poligonul de sub Tâmpa - Am ajuns la sportul care a adus Brașovului multe rezultate valoroase în trecut, printre care și un titlu european. M.D: Tocmai am terminat lucrările de reamenajare a poligonului pentru aer comprimat, de pe strada Castelului, la DSTS-ul de sub Tâmpa. Anul trecut am achiziționat țintele nece-sare pentru pregătire și competiții. S-a coborât podiumul, s-au refăcut vestiarele, totul a fost adus la un nivel performant. Avem și grupă de glonț, dar nu avem în acest sens poligon, pentru că nu avem spațiul necesar. Înaintea unor competiții, cum ar fi campionatele naționale, facem un stagiu de 10 zile la poligonul federației de tir din București. Avem o grupă de 10 sportivi, pentru a construi o echipă cu care să ne prezentăm la naționalele de juniori I, atât la aer comprimat, cât și la glonț. Se face box fără ring! - A cam dispărut boxul din activitățile brașovenilor? Nu se mai aude mare lucru. M.D: Avem o secție de box, avem și antrenor, dar de când s-a desființat sala care era la fosta Casă de Cultură Steagul Roșu, nu mai există niciun ring de pregătire. - Cum se pregătesc? M.D: Cum pot, prin sala de atletism de la parterul clubului. Am căutat un spațiu, dar nu am putut găsi. Condiții mai bune le au luptele, prin colaborarea cu Grupul Școlar CFR. Secția de lupte greco-romane îl are ca antrenor pe domnul Bârjac și activează în sala amintită. Avem luptător cu dublă legitimare, dar și sportivii noștri la nivel de juniori, au cucerit medalii la naționale. - Să nu trecem peste o secție divizionară, cea de fotbal-tenis. M.D: Așa este. La fotbal-tenis suntem pe locul patru în prima divizie. Fostul jucător al lui FC Brașov Dorel Purdea este cel care a reușit să aducă Brașovul între primele echipe ale țării. - În încheiere, am dori să ne spuneți dacă în aceste condiții grele prin care treceți, considerați că nivelul performanțelor la clubul pe care-l conduceți va crește? M.D: Este normal să sperăm. Când nu mai speri, te împaci cu ideea și nu mai faci nimic. Nu mă voi lăsa purtată de iluzii și o să încerc să fac un plan bine structurat și cu priorități clare în a delimita strict cheltuielile care să-mi asigure strictul necesar pentru a ne menține pe poziția a șasea din țară, câștigată cu greu și cu multă muncă. Nu trebuie neglijați cei care au muncit pentru a ajunge la anumite rezultate, dar trebuie sprijiniți în același timp și cei care vin din spate, pentru a nu le tăia elanul. Cei care lucrăm în sport știm că performanța este o combinație între muncă și nebunie, combinate cu perseverență, tenacitate, putere de a nu renunța chiar și în momentele grele.