Curs BNR

1 EUR = 4.9681 RON

1 USD = 4.5404 RON

1 GBP = 5.9215 RON

1 XAU = 361.0678 RON

1 AED = 1.2362 RON

1 AUD = 3.0655 RON

1 BGN = 2.5401 RON

1 BRL = 0.8369 RON

1 CAD = 3.3226 RON

1 CHF = 5.1141 RON

1 CNY = 0.6260 RON

1 CZK = 0.1963 RON

1 DKK = 0.6660 RON

1 EGP = 0.0942 RON

1 HUF = 1.2684 RON

1 INR = 0.0544 RON

1 JPY = 2.9025 RON

1 KRW = 0.3299 RON

1 MDL = 0.2574 RON

1 MXN = 0.2557 RON

1 NOK = 0.4229 RON

1 NZD = 2.7665 RON

1 PLN = 1.1552 RON

1 RSD = 0.0424 RON

1 RUB = 0.0515 RON

1 SEK = 0.4316 RON

1 TRY = 0.1373 RON

1 UAH = 0.1095 RON

1 XDR = 6.0394 RON

1 ZAR = 0.2499 RON

Editia 8224 - 19 iul 08:50

Clopotul bisericii şi efectul de vindecare

Autor: Andreia IONIŢĂ

Publicat la 16 noiembrie 2023

Clopotul bisericii s-ar putea să aibă unele efecte mult mai profunde decât ne-am aştepta

Clopotul bisericii şi efectul de vindecare

Chiar dacă în oraşe nu mai are aceeaşi însemnătate, la sate, oamenii încă sunt anunţaţi că bătaie de clopot atunci când există un pericol, când moare cineva ori când e vremea să meargă la biserică. Însă sunetul clopotului bisericii mai era folosit şi în alte situaţii.
Se vorbeşte tot mai frecvent despre diferite terapii alternative, iar cea cu sunete este dintre ele. În Orient sunt practicate meditaţii cu boluri tibetane pentru efecte precum relaxare sau reducerea stresului. Cercetări mai profunde arată că celulele corpului, care conţine peste 60% apă, răspund la vibraţia sunetului.
Spre deosebire de Orient, la noi este cunoscut efectul dangătului de clopot, despre care vechi credinţe spun chiar că ar avea efect vindecător.  În ceea ce priveşte toaca, cadenţa lentă de la început care devine din ce în ce mai rapidă are rolul de a trezi energiile vitale ale organismului, pe care le amplifică.
Un articol publicat în anul 2005, în ziarul „Uralskii Rabocii”, aminteşte despre momentul în care „un vas plin cu bacterii patogene a fost plasat sub un clopot care suna. Surprinzător pentru toată lumea, la scurt timp, microbii au încetat să se reproducă”.
Se precizează că cercetări realizate în Suedia (1970) şi Rusia (1980) au arătat „spectrul radiaţiilor sonore ale clopotului este extrem de larg şi se extinde mult dincolo de diapazonul sonor simţit de urechea umană, adică peste 20.000 de Hz”, iar „clopotele funcţionează exact ca nişte generatoare de energie în gama ultrasonică, care distrug mediul patogen”.
Chiar dacă unii specialişti spun că acesta ar fi motivul pentru care în trecut se băteau clopotele atunci când era molimă sau ciumă, etnografii spun că, de fapt, clopotul era folosit şi ca metodă de comunicare, pentru anunţarea unor pericole sau îndepărtarea norilor periculoşi. Totuşi, nu este exclus efectul „magic” al sunetului clopotului.
„Iniţial, sunetul clopotului avea o funcţie magică şi era folosit la gonirea spiritelor. De aceea, în vremuri de demult, clopotele se trăgeau în toate situaţiile critice: dacă era molimă, dacă era pericol de invazie, dacă erau boli cumplite cum era ciuma, se trăgeau clopotele”, explică etnograful Pamfil Bilţiu.

Efect precum al rachetelor antigrindină
Pe de altă parte, etnografa Janeta Ciocan spune că nu doar că era o metodă de comunicare, dar avea şi rol de a feri satul de grindină, de „vreme grea”, respectiv de fulgere sau trăznete. „Se spune că se bate clopotul „într-o dungă” sau într-o ureche”, atunci când vin norii periculoşi care fac grindină. Sătenii recunosc aceşti nori şi atunci se bătea clopotul „în dungă” spre zona  din care veneau norii respectivi, dunga” fiind partea clopotului dinspre direcţia norilor”, a precizat etnograful.
Pentru acest efect există şi o explicaţie ştiinţifcă. „Sunetul produs de clopot creează presiune, împinge aerul cu presiune spre nori şi ridică temperatura norului. Presiunea ridicată ridică şi temperatura şi atunci nu mai poate produce gheaţă”, mai spune ea.
Însă pentru a îndepărta ploaia, mai spune ea, există rugăciuni speciale şi se citesc anumiţi psalmi.
Clopotul a fost utilizat de către creştini abia din secolul al VII-lea în vestul Europei, iar în est începe să fie folosit abia din secolul al IX-lea, mai arată etnografa. „Însă rolul lui era în primul rând de a chema la Liturghie. Se trăgea clopotul înainte de Liturghie. Dar apoi ajunge să aibă şi rol de comunicare”, mai spune ea.

Sunete diferite, în funcţie de mesaj
Potrivit etnografilor, clopotul suna diferit în funcţie de ceea ce trebuia anunţat. De aceea, mai spune ea, nu oricine putea să tragă clopotele, pentru că exista riscul de a transmite mesaje false. „Putea anunţa când veneau tătarii, când era pericol de invazie. Într-un fel suna clopotul când veneau tătarii şi altfel când a murit cineva”, mai explică ea. „Noi, acum, nu înţelegem, pentru noi clopotul sună la fel. Dar la ţară, oamenii încă ştiu să descifreze mesajul pe care îl transmite”, mai spune ea. „Un incendiu, un pericol, era anunţat diferit. Oamenii de pe câmp, când auzeau – aproape tot satul era la câmp în vremea secerişului – lăsau lucrul şi fugeau toţi, pentru că ştiau că era un incendiu”, mai explică etnografa, arătând că acesta era motivul pentru care sunetul clopotului era utilizat chiar la întemeierea satului.
Potrivit ei, biserica trebuia să fie aşezată în centrul satului, iar hotarul satului se întândea până acolo unde se putea auzi clopotul bisericii, tocmai pentru a putea fi folosit ca metodă de comunicare şi atunci când oamenii erau la muncă pe câmp.
Etnografii mai spun că era foarte importantă starea vremii atunci când se turnau clopotele, pentru că asta influenţa calitatea sunetului.

+7 -4

Comentarii

'Versarya'

2023-11-16 07:32:08


'Nu reusesc sa vand un apartament din cauza clopotului bisericii din cartier sau mi se ofera un pret mult mai mic .Este o nenorocire cu acest clopot care nu lasa batranii sau copii sa doarma si nici pe cei care sunt bolnavi sau trebuie sa se odihneasca pt.a merge la serviciu.Este motivul pentru care vreau sa vand si sa nu mai aud dangat de clopot care imi provoaca o stare groaznica de nervi.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie