Client condamnat = avocat condamnat? Avocaţii din Braşov strâng rândurile în jurul colegului Robert Roşu

Avocaţii Baroului Braşov s-au solidarizat cu colegii lor din ţară şi au protestat miercuri, în faţa Tribunalului Braşov,  faţă de decizia de condamnare a avocatului Robert Roşu la 5 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”, pentru demersurile făcute în reprezentarea şi consilierea prinţului Paul al României. Ei sunt nemulţumiţi de decizia judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi susţin că, prin această decizie, le este pusă în pericol activitatea, fiind afectat dreptul la apărare. Iniţial, avocatul Roşu a fost achitat în primă instanţă de către judecătorii de la Curtea de Apel Braşov pe motiv că fapta nu există.
Proteste similare celor din Braşov au fost anunţate şi de presa din Cluj Napoca, Timişoara, Craiova, Piteşti şi Bucureşti.

O decizie încă nemotivată
Avocaţii din Baroul Braşov protestează pentru tezele desprinse din decizia în dosarul Ferma Băneasa, în care, pe lângă prinţul Paul Al României şi omul de afaceri Remus Truică, a fost condamnat şi avocatul Robert Roşu. Reprezentanţii Baroului Braşov spun că, dacă aceste teze ar fi generalizate ca precedent judiciar, ar putea deveni sistemice, cu efecte grave asupra profesiei de avocat, a justiţiei şi a statului de drept. Demersul apărătorilor braşoveni vine ca urmare a faptului că avocatul Robert Roşu se află în închisoare de anul trecut, iar motivaţia deciziei încă nu a fost redactată.  

Memoriu către judecători
Decanul Baroului Braşov, Cătălin Marius Joiţa, i-a transmis preşedintelui Tribunalului Braşov un document în care este explicat punctul de vedere al avocaţilor din Braşov şi din România. „Principalele aspecte care au dus la o justificată nemulţumire şi au indus temeri grave în rândurile avocaţilor, constau în: identificarea acestora cu clienţii lor, atragerea răspunderii penale pentru susţinerea de către avocat a unor teze juridice apreciate de acuzare ca fiind incorecte, audierea avocaţilor în dosarele clienţilor şi folosirea acestor declaraţii de martor ca probe în dosar, audierea judecătorilor în calitate de martori în legătură cu propriile hotărâri, ignorarea autorităţii de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti, cu consecinţa creării unei stări de insecuritate gravă în cu privire la utilizarea în raporturile juridice a respectivelor hotărâri. Astfel, activităţi de consiliere şi reprezentare a clientului, precum cele de redactare sau încheiere a contractelor, notificări, reprezentarea în faţa autorităţilor, întâlniri cu clienţii, participare la consilii de administraţie sunt aduse ca probe într-un dosar penal, ca acte de autorat pentru constituire de grup infracţional organizat sau ca acte de complicitate la abuz în serviciu. Or, întotdeauna a fost clar că acestea nu intră în sfera penală prin ele înseşi  şi nici prin simpla asociere prezumtivă cu scopurile urmărite de client, ci constituie doar acte de exerciţiu normal al profesiei de avocat”, a transmis Cătălin Marius Joiţa.

„Un avocat poate susţine opinii controversatefără teama că ar putea fi urmărit penal”
Barourile precizează că un avocat poate susţine opinii controversate sau chiar greşite din punct de vedere juridic, fără teama că ar putea fi urmărit penal. De asemenea, un avocat nu poate fi sancţionat că nu a depus la dosar acte potrivnice interesului clientului său. În plus, onorariul de succes nu poate fi considerat un beneficiu ilegal şi nici interesul avocatului în recuperarea acestuia nu poate avea conotaţiile unei activităţi nelegitime.

Aspecte obişnuite ale muncii avocatului, considerate acum infracţiuni
„O serie de aspecte obişnuite ale muncii avocatului au fost considerate infracţiuni. De asemenea, aspecte de deontologie profesională au fost transferate în spaţiul răspunderii penale. Acestea reclamă urgenţa clarificării unor probleme din justiţie în care principalul perdant este cetăţeanul şi dreptul său la apărare. Demersul nostru instituţional nu se îndreaptă împotriva justiţiei, a instituţiilor autorităţii judecătoreşti în plan local sau naţional, ci are ca scop atenţionarea asupra faptului că generalizarea unor viziuni care tind să destabilizeze constantele rolului actorilor în actul de justiţie tind să pună în pericol nu numai profesia de avocat, dar şi alte profesii juridice, iar, în cele din urmă, chiar sistemul judiciar. În concluzie, demersul de faţă are ca obiectiv convocarea dialogului interprofesional  pentru conştientizarea tuturor factorilor implicaţi cu privire la urmările pe care le-ar putea avea renegarea drepturilor şi a rolului avocatului, prin identificarea acestuia cu clientul său, prin impunerea avocatului unor sarcini care nu sunt specifice menirii sale, încălcării secretului profesional precum şi repercusiunile  nesocotirii autorităţii de lucru judecat. Consecinţele se răsfrâng nu numai asupra profesiei de avocat, ci asupra sistemului de justiţie şi, mai ales, asupra cetăţeanului, care este privat de dreptul la apărare şi de dreptul la un proces echitabil”, a mai precizat decanul Baroului Braşov.

De 4 luni în aşteptare
În decembrie anul trecut, instanţa lua hotărârea definitivă de a trimite după gratii mai multe persoane implicate în dosarul „Ferma Băneasa”, între care şi avocatul Robert Roşu. Deşi au trecut patru luni de când acesta este deţinut, nici măcar acum nu a fost redactată motivarea deciziei, pentru ca avocatul să o poată ataca.
Zilele acestea, Curtea Constituţională a României a decis că o persoană nu poate fi deţinută dacă instanţa nu a publicat şi motivarea deciziei, un motiv în plus pentru Robert Roşu să conteste încarcerarea sa.