Clădirea cameleon

Opt tineri entuziaști, dintre care șapte studenți la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și unul la Jurnalism, în majoritate brașoveni, au realizat, din proprie inițiativă, un proiect important în arhitectură pe una dintre clădirile rămase și acum în construcție ce se găsește în centrul istoric al Brașovului, chiar în spatele Facultății de Silvicultură. Planul lor, denumit Centrul „Boiler”, născut din observarea problemelor și oferirea de răspunsuri, exclusiv în materie, este unul cât se poate de ambițios, care se și pretează cerințelor consumatorilor actuali ai evenimentelor de toate genurile, fie ele culturale sau sociale. Grupul creativ de lucru a ales acest proiect datorită „poziției care reprezintă o resursă de spațiu fantastică și un loc cu maxim potențial din toate punctele de vedere. Un al doilea motiv, de natură personală, îl constituie faptul că am fost atrași de statutul și personalitatea acestei clădiri. În clipa de față, ea este neintegrată, un proscris”, afirmă Alexandru Belenyi, unul dintre studenții brașoveni la Arhitectură, coordonatorul proiectului. Tinerii spun că din proiectul lor vor să vadă realizat un centru de artă independentă, în viziunea lor acesta urmând să găzduiască inițiative mai ales „stradale”. Deși la Brașov există instituții culturale abilitate, de tipul bibliotecă, săli de teatru, operă, de expoziții și de conferințe, ei cred că este loc de mai mult, orașul oferind în acest sens multiple resurse. „Fantoma” clădirii inițiale Construcția clădirii a început în anii ’80, după planurile arhitecților Dorin Ștefan, Emil Barbu Popescu și Romeo Simiraș. În urma acestui proiect trebuia să rezulte o casă de cultură studențească, cu mai multe funcțiuni: de cinematograf, cu sală de spectacole și spațiu expozițional, având chiar și camere de hotel. Venirea Revoluției, în 1989, a stopat construcția și, între timp, proiectul a intrat în conflict cu Planul Urbanistic Zonal din centrul vechi al Brașovului, care prevede reguli foarte stricte în ceea ce privește conservarea locului. „Noi încercăm să-i dăm continuitate, pe funcțiunea de la care a plecat Dorin Ștefan, să venim în prelungirea ei cu «fantoma» clădirii inițiale”, spune Alexandru Belenyi. Viitorul arhitect susține faptul că prin punerea în practică a proiectului lor, se va crea un punct important în oraș, atrăgând oameni cu preocupări culturale. Centrul „Boiler” va putea face legătura cu strada Poarta Schei, devenind un loc de întâlnire și dezvoltând activitățile comerciale din jur. „Acest centru va putea să se lege puternic de identitatea locală, iar proiectul vine în sprijinul spiritului local, pentru ca viața Brașovului, prin natura sa turistică, să nu devină una artificială”, arată Alexandru. Clădire camuflată Propunerea arhitecturală a grupului de studenți, una generică, pornind de la ceea ce există în momentul de față, își dorește să răspundă cu o clădire destinată celor care vor să se exprime artistic, la care restricțiile vor fi minime și vor viza protejarea construcției în sine. „Va fi un spațiu al înțelegerii orașului, stratificat, la fiecare nivel având loc, simultan, mai multe evenimente diferite. Fiecare va decide dacă să fie parte din spectacol sau doar să asiste. Pe de altă parte, va fi și un recipient închis, în care lucrurile vor fierbe. Va fi un spațiu experimental, în care ne dorim să coroborăm tehnologiile de ultimă oră cu cele mai noi principii și maniere de a proiecta clădiri. Va fi și un loc de panoramă. Vom încerca, de asemenea, să facem din el un obiect integrat prin camuflaj. Clădirea, prin membrana cu care va fi înconjurată și care își poate schimba culoarea în funcție de anotimp, se va putea confunda cu fundalul Tâmpei. Acest înveliș va fi receptiv la ceea ce se întâmplă în interior și, în funcție și de alți parametri, se poate adapta la temperatura exterioară prin modificarea golurilor ce îl compun. Membrana va fi controlată printr-un sistem central coordonat prin computer”, explică Alexandru Belenyi. Forme de relief ca design interior În viziunea proiectanților actuali, structura va rămâne cea actuală, de beton, pe care vor sta toate ca pe un umeraș. Clădirea va fi înconjurată de o rampă, de înclinație foarte mică, de pe care va putea fi survolată de către oamenii care vor putea alege să intre în scena fiecărui etaj. Arhitectura de interior merge foarte mult pe ideea de relief, cu forme care vor deservi multiple funcțiuni interesante, care nu-și pierd proprietățile ergonomice și vor deveni mult mai flexibile. Exemplul dat de Alexandru este un bloc de gradene, realizat din lemn, care aduce mai mult cu un deal, pe care oamenii îl vor putea ocupa după preferințe, în diferite poziții. Fiecare amenajare de interior „ce poate fi văzută ca un puzzle cu mai multe soluții”, așa cum descrie tot Alexandru, va putea deveni fie scenă, fie loc la spectacol. Ghetou în centru Clădirea va putea să conțină o sală mare de spectacole, spațiul principal, o cameră destinată artiștilor graffiti și manifestărilor din această categorie, pe care tinerii arhitecți au numit-o, în mod sugestiv, „Gheto”. La etaj va exista un spațiu destinat exclusiv socialului, o scenă publică în care fiecare om va putea fi în lumina reflectoarelor. Ultimul etaj al clădirii îl reprezintă grădina, un punct de atracție și de panoramă. Tinerii arhitecți au folosit cele mai noi tehnologii, cu ajutorul calculatorului, în proiectarea propriu-zisă, dar s-au gândit și la cele mai performante materiale de construcții. Planurile întocmite de studenți sunt susținute de Ordinul Arhitecților din România, președintele și vicepreședintele acestei organizații acordându-le consiliere și sprijin. Proiectul urmează ca, în viitor, să fie prezentat și autorităților locale, pentru că „terenul pe care se află construcția aparține Bisericii Negre, iar clădirea respectivă Casei de Cultură Studențești. Trebuie lucrat la o înțelegere și creat un cadru legal între Biserica Neagră, Casa de Cultură Studențească, înțelegere care include, desigur, și autoritățile locale. În urma unor întâlniri, sper că am convins proprietarul de drept, în speță Biserica Neagră, de viabilitatea proiectului nostru, deși sunt cam sceptici din cauza faptului că au mai dat o dată terenul statului, pentru construirea clădirii elaborate de Dorin Ștefan, care a rămas neterminată. Și ei, foarte bine, pot avea planuri proprii cu terenul respectiv”, afirmă Alexandru Belenyi (foto medalion). Pentru a finanța construirea clădirii, tinerii arhitecți se gândesc la atragerea de fonduri europene, urmând să calculeze un deviz pentru efectuarea lucrărilor, iar administrarea să fie făcută de firma care a și sponsorizat realizarea proiectului. Primăria așteaptă proiectul În momentul de față, conducerea Primăriei Brașov este hotărâtă să demoleze acea construcție. Primarul George Scripcaru spune că obiectivul este nesigur, mai ales că, de curând, un plafon a căzut și a omorât o persoană fără adăpost. „La acest moment cred că acea clădire trebuie demolată. Ea este amplasată pe domeniul public. Construcția a început acum aproape 20 de ani și a rămas un schelet neterminat. Dar aștept propunerea concretă a acestui grup de studenți și dacă se va demonstra că structura este rezistentă atunci vom putea să regândim funcționalitatea clădirii”, susține primarul George Scripcaru.