CJ Braşov se asociază cu Hidroelectrica pentru a atrage 160 de milioane de la Bruxelles

Foto: Peisajul din zonă este acum unul dezolant: macarale ruginite, bărci abandonate şi coloşi din beton năpădiţi de vegetaţie.

Consiliul Judeţean Braşov şi compania Hidroelectrica au ajuns, ieri, la un consens în ceea ce priveşte asocierea în vederea accesării a 160 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru finalizarea lucrărilor la hidrocentrala şi barajul din comuna braşoveană Mândra. „Am discutat cu administratorul special, Remus Borza (preşedintele companiei Euro Insolv SPRL, cea care a fost desemnată să se ocupe de insolvenţa companiei de stat – n. red), iar acesta s-a arătat mai mult decât deschis ideii de asociere pentru finalizarea lucrărilor la acest obiectiv. Rămâne ca atât departamentele tehnice, cât şi cele juridice, de la CJ şi de la Hidroelectrica să se întâlnească şi să gândească o formă de contract care să fie acceptat de Comisia Europeană, iar după aceea să mergem direct la Bruxelles pentru a accesa fonduri pe macroproiecte, deoarece suma necesară – 160 de milioane de euro – este prea mare pentru a fi accesată pe una din axele de finanţare care au fost puse la dispoziţia României de către Comisia Europeană”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mihai Pascu. Aceasta ar fi o premieră în România în ceea ce priveşte atragerea de fonduri structurale. „Este greu, dar nu este imposibil, deoarece la Bruxelles sunt fonduri distribuite pentru macroproiecte”, a mai spus sursa citată.
Construcţia hidrocentralei şi a barajului de la Mândra a început în anul 1988, fiind finalizat, după 26 de ani, în proporţie de 60%. Pentru ca barajul să prindă contur ar mai fi nevoie de 160 de milioane de euro pe lângă cele 110 milioane de dolari deja investite, bani pe care nimeni nu îi are deocamdată.
„Cei de la Guvern ne-au spus foarte clar că nu au bani pentru această investiţie, iar singura soluţie este să accesăm bani direct de la Bruxelles, fiindcă este exact acel tip de proiect integrat de care vorbeşte Comisia Europeană că va fi finanţat”, a mai precizat Pascu.

Proiect comandat de Ceauşescu
Proiectul hidrocentralei de la Mândra a fost comandat de Nicolae Ceauşescu şi făcea parte dintr-un lanţ de peste 20 de hidrocentrale care urmau să fie construite pe râul Olt. Avantajele finalizării acestei investiţii sunt mai mult decât evidente: realizarea unei capacităţi de producere a energiei verzi cu o putere instalată de 27 MW, realizarea uneia dintre cele mai mari acumulări de apă dulce din România şi din Europa, asigurarea apei necesare pentru irigaţii în zona Făgăraş şi în Sudul Carpaţilor, atenuarea efectelor inundaţiilor în aval de barajul de la Mândra, dezvoltarea infrastructurii unei baze de agrement şi pentru sporturile nautice, asigurarea protejării biodiversităţii, ca urmare a suplimentării zonelor de rezervaţie de la Dumbrăviţa. „Este foarte important că prin amenajarea acestei investiţii s-ar putea amenaja şi o zonă de agrement, astfel că atractivitatea turistică a zonei ar creşte într-o zonă care este aproape moartă din punct de vedere economic. Se poate dezvolta o baza sportivă pentru sporturi nautice şi chiar organizarea unor competiţii de profil aici, nu trebuie omisă nici partea de piscicultură şi protejarea biodiversităţii”, a mai spus vicepreşedintele CJ Braşov.
Dacă la început proiectul va fi depus de asocierea dintre CJ Braşov şi Hidroelectrica, pe parcurs vor mai fi atrase în proiect ministerele Mediului sau Agriculturii, pentru că investiţia este benefică atât pentru agricultură, cât şi pentru biodiversitate.
Acum peisajul din zonă este unul dezolant - macarale ruginite, bărci abandonate şi coloşi din beton năpădiţi de vegetaţie. Defalcat pe obiective, se poate spune că barajul şi lucrările aferente centralei hidroelectrice sunt finalizate în proporţie de 60%, puterea acesteia fiind de 19MW. Din cele trei diguri care trebuie executate, Şercaia nici măcar nu a fost început.

Guvernul a decis în 2004, să „mai bage la apă” proiectul
Conform proiectului iniţial, coada lacului pleca de la Hoghiz şi urma să atingă şi localităţile Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneţia de Jos – Ticuşu Nou – Părău – Şercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi. Conform gândirii de la acea vreme, investiţia avea trei scopuri. Primul era regularizarea râului Olt, care permitea reglarea de debite şi intervenţii pentru decolmatarea lacurilor din aval de Făgăraş. Astăzi există 24 de hidrocentrale – lacuri de acumulare pe Olt, până la Dunăre. Conform specialiştilor, decolmatarea unui lac de acumulare este atât de scumpă încât de multe ori este mai ieftin să construieşti un lac nou. Alte motive erau prevenirea de inundaţii din aval de barajul nou construit la Mândra, înainte de Făgăraş, precum şi producţia de energie electrică. În 2004, Guvernul de la avea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut iniţial.