„Ciorbe ca la mama acasă” şi replica din Bucureşti

Săptămâna trecută, un restaurant din Braşov a fost amendat de inspectorii Protecţiei Consumatorilor, printre altele pentru că nu a putut proba „prin studii efectuate în acest sens” că vinde „ciorbe ca la mama acasă” (detalii aici). Există însă un lanţ de restaurante cu specific românesc care poate folosi această sintagmă, pentru că a înregistrat marca sub diferite clase la OSIM. Este vorba de restaurantele „La Mama” din Bucureşti, potrivit G4Food.
„Legea care sancţionează sintagma «Ciorbe ca la mama acasă» este OG21/1992 republicată art. 24 conform căruia «se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmaţiilor şi indicaţiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele şi serviciile şi care nu pot fi probate»”, conform CJPC (Comisariatul judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Braşov). Tot din comunicarea oficială cităm: „Nu ANPC-ul trebuie să demonstreze sintagma afişată în astfel de locaţii, ci operatorul economic trebuie să facă dovada în acest sens.”
Csaba Onica, comisar-şef CRPC Braşov, a precizat că, în această speţă, comerciatul „ar trebui să aibă, de exemplu, un certificat de produs tradiţional”. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este instituţia care certifică produse sau activităţi în diferite categorii: produs tradiţional, montan, reţetă consacrată etc. O simplă căutare după termenul „mama” în Catalogul Produselor şi Activităţilor Certificate relevă faptul că până în prezent nici un producător nu a înscris un produs care să conţină în denumire acest termen. Pentru căutarea „acasă”, catalogul a relevat un singur produs: „Sărăţele de acasă”, produs cu atestat tradiţional înregistrat de o firmă din judeţul Iaşi.
Însă, căutarea după marcă înregistrată pe platforma inregistrare-marci.ro relevă faptul că marca „ca la mama acasă” şi multe derivate ale ei au fost înregistrate în nume propriu şi/sau al restaurantelor „La mama” de către Cătălin Mahu, deţinătorul acestui brand. „Am înregistrat această marcă de foarte mulţi ani pentru a proteja brandul restaurantelor La Mama. Colegii de la Braşov probabil că nu au ştiut nici de acest fapt şi nici că nu aveau voie să folosească sintagma. Eu acum vorbesc în nume propriu, fără legătură cu amenzile date de ANPC”, a declarat pentru G4Food Mahu.
Clasa 43 a mărcilor înregistrate şi protejate de lege se referă, printre altele, la „servicii de furnizare alimente şi băuturi”. Conform ediţiei a XII-a, 2023, a clasificării NISA, clasa 43 include servicii de restaurant.