Cine şi de unde pleacă. Lista concedierilor din primăriile judeţului Braşov transmisă de Guvern: maxim 403 de salariaţi concediaţi, dar se taie mii de posturi păstrate pentru viitoare angajări

Premierul Ilie Bolojan a prezentat marţi, 2 septembrie, într-o conferinţă de presă, mai multe variante de reducere a numărului de salariaţi din administraţiile locale, măsură care ar urma să ducă la reducerea cheltuielilor, dar şi la o eficientizare a activităţii autorităţilor locale. 
Forma finală a actului normative urmează să fie supusă aprobării după ce se vor încheia negocierile la nivelul Coaliţiei de guvernare. Mărul discordiei îl constituie procentul de posturi desfiinţate, premierul insistând ca acesta să fie cât mai mare, astfel încât să nu fie tăiate funcţii existente doar în actele normative sau vacante în organigramele autorităţilor locale. 
Concret, Ilie Bolojan susţine că, potrivit legislaţiei, adunând pentru toate localităţile din România numărul maxim de posturi, rezultă un total de aproximativ 190.000 posturi. Numărul total de posturi înfiinţate din toate organigramele autorităţilor locale din România este de aproximativ 164.000 posturi. „Se observă că este mai mic cu 14% decât numărul maxim de posturi prevăzut în lege. Nu toate posturile dintr-o organigramă sunt ocupate, existând şi un număr de posturi vacante”, a precizat şeful Guvernului. 
Din cele 164.000 posturi cuprinse în organigrame, conform datelor colectate la nivelul Guvernului, posturile ocupate sunt în număr de aproximativ 129.000, diferenţa de 21% reprezentând posturi vacante.  
„În concluzie, numărul posturilor neînfiinţate şi vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de faţă este de aproximativ 61.000, sau 32%. Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% faţă de normativul maxim ar însemna, în fapt, desfiinţări de posturi fictive (diferenţa dintre normativul maxim şi organigrame) şi de posturi vacante”, a continuat premierul. 
În aceste condiţii, el a menţionat că s-au făcut două simulări: o reducere cu 10% a posturilor ocupate (40% din numărul maxim de posturi aprobate prin lege) şi o reducere cu 15% a posturilor ocupate (45% din numărul maxim de posturi prevăzute de lege). 
În calculul posturilor au fost luaţi în calcul salariaţii din aparatele proprii (din consilii judeţene şi primării), dar şi alte categorii de angajaţi (din poliţia locală, evidenţa populaţiei, şoferi pentru microbuze şcolare, posturi pentru fonduri europene).  

Maxim 3.373 de angajaţi în Consiliul Judeţean şi primăriile din judeţul Braşov 
Conform simulărilor realizate de Guvernul României, în cazul reducerii cu 40% a posturilor, în toate unităţile administrativ teritoriale (UAT) din judeţul Braşov, dintre cele 5.010 de posturi aprobate prin lege ar rămâne 3.373. Cum, la nivelul judeţului Braşov sunt ocupate 3.365 de posturi, numărul celor care ar urma să îşi piardă locul de muncă ar fi de 299.  
Dacă se aplică reducerea de 45%, numărul maxim de posturi din judeţul Braşov ar urma să scadă de la 5.010 la 3.190. Cum numărul posturilor ocupate este de 3.365, rezultă că vor fi concediate 403 persoane. 
Tot din aceste simulări, rezultă că la nivelul judeţului, în cazul reducerii cu 40% a posturilor, concedieri se vor face în 20 de unităţi administrativ teritoriale. Dacă se aplică procentul de 45%, şomerii bugetari ar proveni din 27 de unităţi administrativ teritoriale.

Cele mai multe concedieri, în Consiliul Judeţean Braşov 
Consiliul Judeţean Braşov are, conform analizei amintite, un număr total de 783 de posturi aprobate, dintre care sunt ocupate 639. În cazul reducerii de 45%, Consiliul Judeţean ar rămâne cu 516 posturi şi ar fi concediate 123 de persoane. În cazul diminuării cu 45% a numărului de posturi aprobat prin lege, Consiliul Judeţean Braşov ar rămâne cu 486 de posturi, iar numărul salariaţilor concediaţi ar fi de 153. 

Între 99 şi 136 de concedieri la nivelul municipiului Braşov
Pentru UAT Municipiul Braşov sunt aprobate, în total, 1.114 posturi şi ocupate efectiv 889. În cazul reducerii cu 40%, municipiul Braşov ar rămâne cu 790 de posturi şi ar urma să fie concediate 99 de persoane. Dacă reducerea va fi de 45%, UAT Municipiul Braşov ar rămâne cu 753 de posturi, iar în şomaj ar intra 136 de salariaţi. 
După municipiul Braşov, cea mai afectată unitate administrativ-teritorială va fi municipiul Făgăraş. În această localitate, sunt aprobate 317 posturi, dintre care sunt ocupate 224. În cazul reducerii cu 40% a numărului de posturi, UAT Municipiul Făgăraş ar rămâne cu 204 posturi, ceea ce înseamnă că ar fi concediate 20 de persoane. Dacă se aplică reducerea de 45%, Făgăraşul ar rămâne cu 192 de posturi, iar numărul salariaţilor concediaţi ar fi de 32. 

La Săcele ar trebui angajaţi cel puţin 47 de oameni 
Din simularea prezentată de Guvernul României rezultă că multe primării ar putea face angajări, chiar şi după aplicarea procentului maxim de reducere a numărului de posturi. În cel mai fericit caz din acest punct de vedere este municipiul Săcele, unde sunt aprobate 300 de posturi şi sunt ocupate 142. Astfel, dacă s-ar aplica procentul de 40%, UAT Săcele ar rămâne cu 201 de posturi aprobate, ceea ce înseamnă că ar mai putea organiza concursuri pentru încă 59 de posturi. Dacă ar fi aplicată reducerea de 45%, Săcelele ar mai putea organiza concursuri pentru 47 posturi. 
În ceea ce priveşte comunele, Vama Buzăului are cel mai mare deficit de personal. Are aprobate 35 de posturi şi ocupate 11. În aceste condiţii, dacă se aplică reducerea de 40%, Vama Buzăului va mai putea angaja 14 persoane, iar în cazul reducerii de 45%, ar mai avea libere încă 13 posturi. 
La nivelul întregului judeţ, în cazul aplicării procentului de 40% ar fi 34 de primării care ar putea organiza concursuri pentru 307,5 posturi. Dacă se aplică reducerea de 45%, la nivelul judeţului Braşov se vor putea face angajări la 25 de primării, care ar putea scoate la concurs 228,5 posturi.