Cine l-a supărat pe Ciolacu? Bombă sau fumigenă

Bomba aruncată joi, 19 decembrie, pe scena politică românească de Marcel Ciolacu, care a anunţat ieşirea PSD din negocierile pentru formarea viitorului guvern.
„PSD se retrage cu demnitate de la masa discuţiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta! O facem pentru că această ţară are nevoie urgent de un Guvern care să gestioneze problemele curente până la alegerile prezidenţiale care vor urma. România nu trebuie să fie aruncată în aer de atitudini puerile şi orgolii prosteşti”, a scris Marcel Ciolacu, pe pagina sa de Facebook, în dimineaţa zilei de 19 decembrie 2024. Anunţul său venea în pline negocieri pentru formarea viitorului guvern. Odată convocat noul Parlament, pe 20 decembrie, Guvernul său devine interimar şi cu puteri limitate.
Iar supărarea lui Marcel Ciolacu care reclamă „atitudini puerile şi orgolii prosteşti” pare a fi plecat de la câteva declaraţii ale partenerilor de negocieri. Mai exact ale lui Ilie Bolojan şi Ciprian Ciucu, conform unor surse Libertatea şi HotNews.
„PNL şi-a dorit ca USR să facă parte din guvernare. Numai noi voiam să-i trecem strada pe toţi. Şi pe PSD să facem cu ei o coaliţie europeană, şi pe USR să-i avem la masă, dar ei nu-şi doreau”, a afirmat Ciprian Ciucu (prim vice-preşedinte PNL) miercuri seară, 18 decembrie, la Euronews România. „Ce mi-aş dori, ca PNL să-şi permită luxul să se ducă în Opoziţie… Nu mai stăm să ne batem capul. Să stăm în Opoziţie şi să punem de la PSD Guvern minoritar, tare mi-ar plăcea şi mie acest lux”, a adăugat el.
Iar Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru HotNews că „domnul Marcel Ciolacu trebuie să se gândească foarte serios dacă are rezerva de combustibil personal, rezerva de autoritate şi de credibilitate”. „Asta nu înseamnă că trebuie să mănânc după jos şi partenerii în loc să construim ceva normal să arunce cu pietre”, le-a spus Ciolacu ziariştilor, la câteva ore după postarea de pe Facebook.

Dar este acesta motivul real?
De ce a plecat Ciolacu de la masa negocierilor pentru viitorul Guvern? Varianta cartofilor fierbinţi pe care PSD îi aruncă în poala altor partide, prin ieşirea de la guvernare, e luată în calcul de analiştii politici. Iar supărarea lui Ciolacu pe partenerii de negocieri pentru un viitor guvern pro-european, descrisă plastic în declaraţii de preşedintele PSD, e doar un motiv inventat. „Prima explicaţie ar fi că PSD a văzut dezastrul economic pe care l-a patronat şi se pregăteşte să se retragă strategic”, spune Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
„Vrea un guvern minoritar de sacrificiu, care să crească taxele. În acelaşi timp, ar vrea poziţia de preşedinte, pentru a fi în control. După ce măsurile impopulare vor fi luate, poate oricând să trântească guvernul minoritar şi să impună propriul premier”, adaugă sociologul în comentariul de pe pagina sa de Facebook.
Aceeaşi opinie o are şi Gabriel Bădescu, profesor universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj (UBB). Ieşirea PSD din discuţiile pentru formarea unui nou Executiv face parte dintr-o strategie şi nu e o reacţie pripită în urma unor declaraţii. „Guvernul care se va forma acum va fi, cel mai probabil, unul de sacrificiu, cu o durată de viaţă limitată, până la alegerile prezidenţiale. Avantajul pentru PSD e că scapă de povara gestionării bugetului pentru 2025, într-un context complicat, în care deficitul bugetar a crescut semnificativ sub guvernarea PSD-PNL”, spune profesorul Gabriel Bădescu, pentru Europa Liberă.
Şi analistul politic Cristian Pîrvulescu crede că PSD înceacă să scape de greaua moştenire pe care tot el o lasă în urmă. „Încearcă să treacă totul PSD-ul pe seama PNL-ului şi a lui Iohannis, spunând «bun, aveţi puterea, vă dăm toate mecanismele, suportaţi consecinţele». Dar situaţia economică gravă în care ne aflăm este în primul rând rezultatul creşterii deficitului acum, în timpul guvernării Ciolacu”, spune politologul pentru Europa Liberă.
În acelaşi timp, politiologul reproşează şi PNL-ului o atitudine iresponsabilă în timpul negocierilor pentru formarea viitorului guvern. „Declaraţiile lui Bolojan şi Ciprian Ciucu pentru HotNews şi la Euronews au fost absolut imature, mai ales Ciucu spunând că «aş prefera să fiu în opoziţie». Nu este tipul de declaraţie care se face în momentul în care negociezi formarea unui guvern, iar Bolojan (Ilie Bolojan, preşedintele interimar al PNL) şi-a exprimat îndoiala că mai are combustibil politic şi capital politic”, mai spune Cristian Pîrvulescu.

Instrument de negociere?
Pe de altă parte, este posibil ca anunţul lui Ciolacu să fie un instrument de negociere, consideră profesorul Radu Carp, de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. „Este surprinzătoare această decizie, pentru că mandatul primit de Marcel Ciolacu din partea conducerii PSD era de a negocia termenii guvernării şi nu de a fi la guvernare sau în opoziţie”, spune Radu Carp.

A fost decizia lui Ciolacu sau a partidului?
„Pare că a fost vorba de o decizie personală, nu una a partidului”, crede Cristian Pîrvulescu. Iar dovada ar putea fi faptul că lideri importanţi ai partidului nu ştiau de decizia lui Marcel Ciolacu. Aceeaşi opinie e împărtăşită şi de Ovidiu Voicu. „Partidul se pregăteşte să îl mazilească pe dl. Ciolacu, punându-i în cârcă greaua moştenire, aşa cum a făcut cu toţi liderii care au pierdut alegeri. Iar dl Ciolacu a simţit cuţitele ascuţindu-se şi încearcă să îşi salveze o brumă de poziţie politică”, afirmă Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
Chiar dacă Ciolacu a venit cu ideea retragerii, aşa cum sugerează ordinea faptelor, partidul s-a raliat imediat în jurul său, constată profesorul Radu Carp.

Nu e prima oară
Nu este prima oară când PSD joacă cartea retragerii pentru a se regrupa, consideră politologii. A făcut-o şi după Colectiv, în 2015, şi în 2020, la izbucnirea pandemiei de Covid, pentru a câştiga capital politic în momente dificile.
Doar că situaţia României în acest moment „este mult mai rea decât în 2015”, atunci când a fost incendiul de la Colectiv în care au murit peste 60 de oameni, spune Cristian Pîrvulescu. „Şi atunci a fost o retragere tactică de la guvernare a domnului Ponta în vederea recuperării”, spune profesorul de ştiinţe politice.

CE URMEAZĂ ŞI CINE VA FORMA GUVERNUL?
La masa negocierilor pentru viitorul guvern a rămas, momentan doar PNL, în varianta unei coaliţii pro-europene. USR şi-a reafirmat dorinţa de a relua discuţiile, dar rămâne ferm în a-şi impune condiţiile, iar UDMR refuză participarea la un guvern minoritar.
Ce ar însemna un guvern minoritar PNL-UDMR-USR? 34% din voturile din Camera Deputaţilor şi 36% din Senat. Total insuficient pentru guvernare. Cu voturile PSD, promise de Ciolacu unui guvern minoritar, guvernul ar putea conta pe aproximativ 60% din voturile din Parlament.
Pe de altă parte, AUR a anuţat că-şi asumă guvernarea. Şi Partidul Oamenilor Tineri a anunţat acelaşi lucru imediat după. Ambele formaţiuni politice sunt unite la umbra lui Călin Georgescu, câştigătorul alegerilor anulate înainte de turul al doilea. În procente, înseamnă puţin sub 25% din voturile din Parlament. Dacă la blocul suveranist adunat ad-hoc pentru guvernare s-ar alătura şi SOS ar însemna aproape 32%. Total insuficient pentru guvernare.