Cine este eligibil pentru a fi recrutat de Armata Română, în caz de război?

Perspectiva unui război sperie pe oricine. Cu toate acestea, atunci când un conflict militar este iminent cetăţenii eligibili, care pot apăra suveranitatea şi integritatea ţării, trebuie să se prezinte la datorie, dacă autorităţiile o cer. Dar, cum se stabileşte cine este bun de luptă şi cine nu?

Cine merge la război dacă România este atacată?
Legea din ţara noastră are prevăzut clar cine este eligibil să meargă în Armata Română, în caz de război. Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 990/12.XII.2006, specifică exact cu privire la serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război.
Centrele militare, stabilite de Statul Major General, vor fi cele care vor recruta şi înrola cetăţenii eligibili în armată. Ordinul de asigurare a activităţilor de recrutare-încorporare este emis pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul judeţului sau al municipiului Bucureşti, potrivit legii în vigoare.
Sunt încorporaţi pentru îndeplinire a serviciului militar în termen bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani. La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani, potrivit articolului 23 din Monitorul Oficial.
Pentru a fi recrutaţi sau încorporaţi, cetăţenii sunt obligaţi să se prezinte la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare. Tinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare sunt obligaţi să se prezinte la centrele militare pe a căror rază teritorială îşi au domiciliul ori reşedinţa, în termen de două luni de la împlinirea vârstei de 20 de ani, potrivit articolului 25 din Monitorul Oficial.
Potrivit legii în vigoare, limita maximă la care bărbaţii românii pot fi chemaţi să-şi îndeplinească stagiul militar este de 35 de ani. Toate persoanele care sunt înrolate în Armata Română trebuie să treacă un test psihologic şi fizic, pentru a vedea dacă sunt în deplinătatea facultăţilor mintale şi pot face faţă efortului fizic.
 
Cât de puternică este Armata Română?
Forţele Armate Române se află sub comanda Statului Major al Apărării şi sunt formate din trei categorii: Forţele Terestre, Forţele Aeriene, Forţele Navale. Potrivit Constituţiei, preşedintele României devine comandantul suprem al Armatei Române în caz de război.
După intrarea României în NATO, Forţele Armate Române au trecut printr-un proces intens de modernizare. Cu toate acestea, Armata Română a rămas mult în urma celorlalte ţări din punct de vedere militar. România nu se află în primele 40 de ţări la nivel mondial, fiind depăşită de puteri ca Olanda (locul 37), Nigeria (locul 35) sau Algeria (locul 31), conform clasamentului Global Firepower din 2021 care a luat în calcul criterii precum numărul de soldaţi, poziţia geografică sau dotarea armatei.

MApN: Nu există, în acest moment, un proiect care să includă stagiul militar obligatoriu
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a anunţat duminică, 30 ianuarie, că nu există, în acest moment, un proiect care să includă stagiul militar obligatoriu, însă există discuţii cu privire la o strategie pentru stagiul militar voluntar. „Avem o formulă pe care vom lansa în viitor pentru tinerii care vor să facă un stagiu de pregătire militară şi să ştiţi că sunt mulţi, am primit pe Facebook, după ce am vorbit despre asta, am primit sute de mesaje. E un alt tip de armată, e armată mai pe termen scurt. S-ar putea să fie şi stagii mai scurte şi mai multe într-un an sau doi sau maxim trei luni de zile, vom vedea”, a declarat Vasile Dîncu, la Prima TV. Ministrul a precizat că stagiul militar voluntar ar urma să fie remunerat cu 2.700 de lei în timpul executării şi cu 1.500 de lei pentru cei care nu sunt convocaţi.